Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
21:48 26 06 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Controverse privind monumentul de la Adamclisi Tropaeum Traiani şi secretele sale

ro

12 Sep, 2012 02:44 14580 Marime text
mausoleu_-_Tropaeum_Traiani_12.jpgDe-a lungul timpului, istoricii i-au atribuit monumentului de la Adamclisi origini getice, trace sau chiar persane şi au datat construcţia înaintea erei noastre sau în epoca creştină, după secolul IV.

Ultima încercare de demolare a unui mit îi aparţine cercetătorului român Vasile Rudan. El a adunat dovezi cu ajutorul cărora vrea să demonstreze că monumentul de la Adamclisi nu este de origine romană şi că istoricii au interpretat în mod eronat unele fresce de la baza monumentului.

În sprijinul ipotezei sale că monumentul aduce mai multe dovezi. El se întreabă de ce UNESCO manifestă indiferenţă faţă de acest monument excepţional al antichităţii, cu care s-ar mândri orice popor din lume. Crede că organizaţia nu l-a trecut pe lista sa pentru că cercetarea monumentului a fost superficială, după ureche, făcută de câţiva arheologi români şi străini asupra componentelor originale, iar reconstrucţia lui s-a făcut în mod haotic.

Ancheta PCR

mausoleu_-__monument_Tropaeum_Traiani_01.jpgAncheta a început în 1980, când a fost convocat la Institutul de studii istorice şi social-politice de pe lângă C.C. al PCR, pentru a merge pe urmele unor documente secrete existente la Vatican, care spuneau că monumentul din Dobrogea nu este roman, ci datează dintr-o epocă anterioară. Trebuia, povesteşte el, ca investigaţia să rămână secretă pentru că Nicolae Ceauşescu însuşi semnase în cartea de onoare care atesta reconstituirea monumentului din replici ca fiind ridicat de Traian pentru a comemora victoria repurtată asupra dacilor.

Vasile Rudan scrie în „Jurnal Paranormal" că anul înălţării monumentului de la Adamclisi a fost „scos din burtă", întrucât nu există nici un document istoric care să ateste acest lucru, că una dintre metope a dispărut din muzeul de la Constanţa şi că pe columna lui Traian de la Roma, despre care istoricii sun că a fost înălţată odată cu monumentul de la Adamclisi, nu se vorbeşte despre intenţia cetăţenilor Romei de a-i înălţa lui Traian vreun monument triumfal, cu atât mai puţin în Moesia. Iată ce scrie pe columnă: „Senatul şi poporul roman/împăratului cezar, fiul lui/ nerva cel trecut între zei/ nerva traian augustul, învingătorul/ germanilor, învingătorul dacilor,/ mare pontif, investit pentru a XVII-a/ oară cu puterea de tribun, aclamat/ de vi ori ca imperator, consul pentru/ a VI-a oară, părinte al patriei,/ pentru a se arăta cât de înalt/ era muntele şi locul săpat cu/ eforturi atât de mari".

Este sau nu vulturul roman?

O altă necondordanţă, continuă el, este emblema care apare pe o frescă. Emblema este formată dintr-o pasăre cu ciocul lung şi drept, încadrată de motive florale de acant. Nu este vorba de vulturul roman, pentru că nu seamănă cu vulturul pe stema romană, păstrată la Biserica Santi Apostoli din Roma.

În susţinerea tezei lui, Vasile Rudan aduce în discuţie spusele lui Nicolae Iorga care, referindu-se la data atribuită construirii monumentului, scria că „Baza însăşi a vechii argumentaţii nu se clatină numai, dar ea nu a fost niciodată serios stabilită". Adolf Furtwängler, arhelog german, a declarat la rândul lui: „Acest monument nu are nimic comun cu ce se cunoaşte din epoca lui Traian", iar G. Wutzer a confirmat: „Nu mi s-a întâmplat să văd vreodată ceva asemănător la vreun monument de artă romană sau greacă".

1885 - anul de graţie

Specialiştii de la Muzeul de Istorie şi Arheologie Constanţa recunosc faptul că, iniţial, s-au emis păreri conform cărora mausoleul de la Adamclisi s-ar fi ridicat într-o epocă creştină, în vremea împăratului Constantin, în secolul IV e.n., întrucât istoricilor li se părea că nu toate frescele au fost lucrate în stilul epocii romane.

Însă, în anul 1885, mari nume (Grigore Tocilescu directorul Muzeului Naţional de Antichităţi şi doi profesori universitari de la Universitatea din Viena, Otto Benndorf şi Gheorh Niewann) au stabilit că monumentul a fost ridicat în cinstea victoriei romanilor asupra dacilor.

După ce a fost descoperită inscripţia ce închina construcţia zeului Marte Răzbunătorul şi în care era menţionat „împăratul Caesar, fiul divinului Nerva, Nerva Traian" atribuirea a fost sigură: monumentul a fost ridicat de Traian, se arată în Revista Pontica.

Controversele au continuat însă. Arheologii şi istoricii au emis ipoteza că monumentul ar data din epoca bronzului. Ce dovezi se aduceau? Că doar Marele Preot al dacilor ar fi putut să conceapă semnele geometrice de pe monument, care sunt simboluri ale unor forţe divine.

Potrivit părerii emise de istoricul şi arheologul Teohari Antonescu, trofeul ar fi fost înălţat pentru a comemora unele victorii dobândite în primul război daco-roman, anume sângeroasele bătălii - trei la număr - desfăşurate în Moesia, fiind ridicat chiar pe locul celei mai grele dintre aceste lupte.

Ce spun istoricii

Reprezentanţii Muzeului de Istorie şi Arheologie Constanţa spun că argumentele care vor să contrazică faptul că monumentul nu ar fi de origine romană nu sunt logice. „Acest monument este unic în arta romană provincială. Este un monument triumfal", spune Zaharia Covacef cercetător ştiinţific 1 de la Muzeul de Istorie şi Arheologie Constanţa. Specialistul spune că o metopă nu ar fi avut cum să dispară de la muzeu întrucât pentru deplasarea ei ar fi fost nevoie de o macara.

Pe lângă controversele legate de momentul construirii lui, mausoleul aduce certitudinea că în Dobrogea a continuat civilizaţia romană înfloritoare.

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • Aeleden 25 Oct, 2018 07:30 Bineînţeles că nu este o construcţie romană. Se poate demonstra acest lucru dacă cineva va reface planul construcţiei, deoarece s-ar putea evidenţia cu ce etalon a fost proiectat. Dacă e vorba despre cotul piramidal de 0,63566 m, atunci acest monument este făcut de geto-daci, întrucât doar ei au folosit ca etalon pentru lungime cotul piramidal al constructorilor de piramide de pe întreg pământul. Romanii aveau ca etalon un cot decalibrat de 0,4436 m (în raport cu cotul piramidelor). Chiar diametrul său de 29,56 m (aproximat de „arheologi” la 30 m) arată o asemănare dimensională cu Sanctuarul Mare Rotund de la Sarmisegetuza, care era tot circular şi avea acelaşi diametru. Raza lor este de 14,78 m, ceea ce reprezintă o zecime din înălţimea Marii Piramide din Egipt. Chiar şi podul de peste Dunăre atribuit de către unii romanilor avea lăţimea tot de 14,78 m, aceasta fiind o măsură specifică geto-dacilor. Şi în cazul acestui pod o refacere cât mai exactă a planului său de măsuri ar clarifica problema apartenenţei, deoarece tot ce au construit dacii în baza cotului piramidal trebuie să aibă măsuri care „rezonează” cu acesta.
  • Pintilie Stefan-Cristian 07 Dec, 2015 19:15 ADAMCLISI - MONUMENT FUNERAR APARŢINÂND PERIOADEI LA TENE, SECOLELE IV-III î.e.n. La vremea lor, numeroşi istorici români şi străini au contestat ipoteza potrivit căreia monumentul de la Adamclisi ar fi fost roman. O lespede găsită printre componentele ruinelor monumentului original reprezintă unica "dovadă" adusă de istoricii care susţin originea romană a monumentului. Însă această lespede confirmă renumele de herba parietaria (iarba zidurilor), poreclă dată de Constantin cel Mare lui Traian, pentru obiceiul acestuia de a-şi scrie numele şi funcţiile pe zidurile diferitelor construcţii la ridicarea cărora nu şi-a adus aportul. Traian a preluat un monument deja existent şi l-a adus ofrandă lui Marte, în numele învingătorului de pe câmpul de luptă, transformându-l într-un monument triumfalist. Adevărata menire a monumentului a fost cea de mausoleu, de mijlocitor şi călăuză a sufletelor luptătorilor geţi căzuţi în luptă (dar nu cu romanii) spre nemurire. Însă-şi structura monumentului este funerară, în nucleul original existând două încăperi suprapuse şi o cameră mortuară amplasată sub baza nucleului monumentului. Această structură este similară cu un alt monument funerar ridicat în secolul IV î.e.n. - Mausoleul de la Halicarnas. Ornamentica frizelor, a metopelor, dar şi a unora dintre coloane este bazată pe simbolismul regenerării. Tauri, alternând cu rozete - simboluri derivate pentru reprezentarea discului solar, însoţesc sufletele defuncţilor în lumea cealaltă, prin reprezentări specifice civilizaţiilor etrusce, tracice şi geto-dacice pentru secolele V-III î.e.n. Marea Zeiţă poartă cununi din spice de grâu şi coarde de viţă de vie, care se ramifică într-o expresie vegetală a nemuririi. Misterul regenerării vegetaţiei încântă privirile cu reprezentarea Plantei Vieţii, care se revarsă din "Vasul Plin" şi, împresurând monumentul, difuzează, prin glasul capetelor de lupi, energia regeneratoare şi fertilizantă. Iar simbolul oului, înlănţuit de-a lungul frizelor, este adăugat la simbolurile şi emblemele reînoirii naturii şi vegetaţiei, sugerând o renaştere repetată după modelul cosmogonic. Toate aceste exemple susţin semnificaţia funerară a monumentului de la Adamclisi, confirmând destinaţia iniţială - cea de mausoleu - şi perioada în care acesta a fost ridicat ca monument funerar dedicat lui Apollo departe-săgetătorul - epoca fierului La