Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
08:39 23 07 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Şi burghez, şi monarhist! (II) Bricul şi Marea Vecină de la Răsărit (galerie foto)

ro

15 Jun, 2018 00:00 1063 Marime text
Odată cu instaurarea guvernului condus de dr. Petru Groza, prin Ordinul nr. 15.805 din 20 martie 1945, respectiv Ordinul de Zi nr. 915/1945, începând cu 27 martie 1945, Petre Bărbuneanu a fost încadrat în funcţia de ministru subsecretar de stat al Marinei.
 

 
Prin Decretul nr. 2484 din 8 august 1945, publicat în „Monitorul Oficial” nr. 184 din 15 august 1945, la propunerea ministrului de Război, Constantin-Vasiliu Răşcanu, amiralului Petre Bărbuneanu i s-a conferit Medalia „Virtutea Maritimă” Navigant, clasele a II-a şi I, „pentru munca depusă şi rezultatele obţinute în vederea refacerii şi dezvoltării Marinei Regale”.
 
Într-o scrisoare trimisă directorului Muzeului Marinei Române, căpitanul de rangul 1 Nicolae Petrescu, pe 27 ianuarie 1978, amiralul în retragere Petre Bărbuneanu descrie „intervenţia mea pentru obţinerea de la U.R.S.S. a navei-şcoală „Mircea”. […] M-am limitat să fiu mai pe scurt ca să mi se dea ceea ce doream. Chiar aşa acum am procedat este destul, că numai eu puteam să obţin pe „Mircea” şi dragoarele (sic!), însă acestea din urmă cu multă insistenţă”.
  
Iată conţinutul Adresei nr. 1181, redactată în limbile română şi rusă, pe care viceamiralul Petre Bărbuneanu, din postura de ministru subsecretar de stat pentru Marină, a expediat-o Comisiei Aliate de Control, respectiv amiralului Bogdenko:
 
„Avem onoarea a vă comunica următoarele: În cursul lunii septembrie 1944, nava-şcoală „Mircea” a Marinei Române a fost luată de către organele sovietice şi dusă în apele U.R.S.S.
 
Datorită caracteristicilor de construcţie, nava-şcoală nu poate constitui o unitate de luptă şi nici nu poate fi amenajată ca atare, fiind improprie şi pentru folosirea ei ca vas comercial.
 
Ținând seama de aceasta nu putea fi încadrată în nici unul din textele Convenţiei de Armistiţiu pentru a justifica luarea ei, iar ulterior nici în acordul asupra aplicării art. 11 nu a fost menţionată printre vasele cedate.
 
Având în vedere cele de mai sus, vă rugăm să binevoiţi a dispune ca nava-şcoală să ne fie înapoiată. Ea ne este absolut necesară pentru desăvârşirea instrucţiei practice a elevilor Școlii Navale şi Școlii de Submaiştri, care vor forma viitoarele cadre ale Marinei Comerciale şi Militare, neavând altă posibilitate pentru acest scop.
 
Reintegrarea navei-şcoală „Mircea” în Marina Română ar fi un fapt căruia îi ataşăm o mare importanţă pentru strângerea relaţiilor de prietenie cu U.R.S.S., acest gest fiind de natură a desăvârşi încrederea reciprocă şi a cimenta şi marca (sic) colaborarea dintre cele două ţări vecine.
 
Astfel, Marina Română va fi în măsură să-şi formeze elementele cu care să poată aduce un aport considerabil în relaţiile ce se stabilesc între România şi U.R.S.S., mărindu-ne posibilităţile de a afirma şi dovedi efectiv dorinţa noastră de colaborare cu toată sinceritatea şi mijloacele de care dispunem.
 
Nava-şcoală „Mircea” nu reprezintă un simbol numai pentru Marină, ci şi pentru întreaga populaţie a Țării, care a contribuit pentru construcţia ei, subscriind benevol sumele ce erau necesare.
 
Gestul dumneavoastră s-ar răsfrânge astfel asupra întreg poporului român, care va şti să dovedească mulţumirea şi recunoştinţa sa Marii Vecine de la Răsărit”.
 

Retrocedarea navei-şcoală „Mircea”

 
În urma comunicării făcute ministrului subsecretar de stat al Marinei de către Comisia Aliată de Control din România, prin care era informat că guvernul U.R.S.S. a hotărât restituirea către guvernul român a navei-şcoală „Mircea”, s-a stabilit, de comun acord, ca solemnitatea să se desfăşoare la Constanţa, la data de 19 mai 1946 (nava-şcoală „Mircea” urmând să sosească în timp util la Constanţa). Ulterior, această dată a fost modificată la 21 mai pentru ca apoi, preşedintele Consiliului de Miniştri să o fixeze definitiv la 27 mai 1946.
 
Printr-un Comunicat, Primăria Municipiului Constanţa anunţa populaţia că „luni, 27 mai va fi o mare sărbătoare pentru toată ţara noastră şi una deosebită pentru oraşul nostru. În această zi măreaţă, glorioasa Marină Regală Română va lua în primire nava-şcoală bricul „Mircea”, retrocedat de generoasa noastră prietenă Uniunea Sovietică.
După atâtea dovezi de prietenie sinceră arătate până astăzi de puternica noastră eliberatoare, Uniunea Sovietică şi de genialul ei conducător Generalissimul Stalin, redarea bricului „Mircea” arată din nou întregului popor român dorinţa sinceră şi hotărârea nesdruncinată a Uniunii Sovietice de a ne ajuta să ne refacem cu totul de pe urma războiului.
 
Gestul Uniunii Sovietice de a ne restitui bricul „Mircea”, gest fără precedent în istorie, de restituire a capturilor de război, gest pe care numai o ţară ca Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste îl putea face, dovedeşte dorinţa sinceră a marelui nostru vecin de la Răsărit de a susţine independenţa noastră, sprijinind întărirea Marinei Regale care-şi va putea forma iarăşi pe gloriosul „Mircea” cadre instruite ce vor purta cu demnitate pavilionul scumpei noastre ţări pe întinsul apelor.
 
Sărbătorind deci acest mare eveniment, să îndreptăm toată recunoştinţa noastră către puternica şi generoasa noastră sprijinitoare, eroica Uniune a Popoarelor Sovietice, către ilustrul ei conducător, cel mai sincer prieten al poporului nostru, Generalissimul Stalin şi să ne strângem rândurile şi mai solid în jurul Guvernului de concentrare democratică prezidat de Dl. Dr. Petru Groza, care prin înţeleapta conducere a M.S. Regelui MIHAI I - Regele României Democrate - a ştiut să ne asigure această prietenie.
 
Cetăţeni şi cetăţence!
Solemnitatea luării în primire a bricului „Mircea” va avea loc în portul nostru la ora 12 a.m. şi va fi cinstită cu prezenţa:
M.S. REGELE MIHAI I, a M.S. REGINEI MAME ELENA, a membrilor Guvernului în frunte cu Dl. Dr. Petru Groza, a Excelenţei Sale Dl. S. Kavtaradze, Ambasadorul U.R.S.S. în ţara noastră şi a membrilor Comisiei Aliate de Control în frunte cu Dl. Mareşal F.I. Tolbuhin.
 
Cetăţeni şi cetăţence!
Spre a cinsti măreţul eveniment, spre a aduce înalţilor oaspeţi în frunte cu M.S. Regele întreaga cinstire, vă invităm să împodobiţi faţadele tuturor caselor şi în primul rând instituţiile publice şi toate magazinele cu portretele M.S. Regelui Mihai I, M.S. Reginei Mamă Elena, a Generalissimului Stalin şi a Dl. Dr. Petru Groza, cu covoare de flori şi verdeaţă.
Se vor arbora de toate magazinele şi instituţiile drapelul tricolor şi drapelul U.R.S.S.”.
 
La această solemnitate au luat parte prim-preşedintele Consiliului de Miniştri, împreună cu membrii guvernului, membrii C.Al.C.R., în frunte cu mareşalul Uniunii Sovietice Tolbuhin, preşedintele C.Al.C. şi comandantul Grupului Armatelor de Sud.
M.S. Regele Mihai I a binevoit să accepte invitaţia de a onora cu prezenţa sa această sărbătoare marinărească. Pregătirea şi organizarea serbării a revenit Subsecretariatului de Stat al Marinei Serviciul Secretariatului General, Statului Major al Marinei şi Comandamentului Litoralului Maritim şi Fluvial.
 
Cu adresa nr. 578/A din 30 aprilie 1946, S.S.M. a difuzat tuturor Comandamentelor, unităţilor şi serviciilor Marinei comunicarea circulară a contraamiralului Nicolae T. Cristescu, secretar general S.S.M., relativ la restituirea navei-şcoală „Mircea” Marinei Regale Române de către Guvernul U.R.S.S.: „În urma evenimentelor din luna septembrie 1944, care au provocat pierderea Flotei noastre de război, restituirea ei integrală sau a unei părţi din ea cel puţin, a format obiectul străduinţelor neobosite, de fiecare zi, ale domnului Ministru Subsecretar de Stat pentru Marină şi Comandant al Marinei Regale, domnul amiral Petre Bărbuneanu, cât şi grija deosebită a întregului Guvern, venit la cârma ţării la 6 martie 1945.
 
Astfel, prin acordul de la Moscova din 12 septembrie 1945, Uniunea Sovietică, dând dovadă de superioară înţelegere, în dorinţa de a pune bazele unei sincere prietenii şi a unei trainice colaborări în viitor între cele două marine, ne-a restituit 2 distrugătoare, 2 canoniere, 2 torpiloare, 1 submarin, 3 vedete torpiloare, 2 şalupe hidrografice şi 3 şalupe de patrulare. Aceste nave ne-au fost predate la Galaţi în ziua de 12 octombrie 1945.
 
După această dată, domnul ministru amiral Petre Bărbuneanu, având sprijinul neprecupeţit al domnului general de corp de armată Constantin Vasiliu-Răşcanu, ministru de Război şi dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri, a continuat efortul său, luând contact cu personalităţile sovietice care reprezintă U.R.S.S. în România, cât şi cu înalte figuri politice ale Guvernului Sovietic cu ocazia vizitării lor în România şi a reuşit să arate că Marina nouă se găseşte într-adevăr pe drumul democraţiei, devotându-se intereselor superioare ale ţării în slujba poporului.
 
Astfel, în ziua de 27 aprilie crt. domnul ministru amiral Petre Bărbuneanu a primit comunicarea atât a Comisiei Aliate de Control în România cât şi din partea domnului dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri, că Guvernul U.R.S.S a hotărât să restituie Marinei Regale Române nava-şcoală „Mircea”, construită din contribuţiile benevole ale poporului, de care toţi marinarii sunt atât de legaţi sufleteşte, deoarece ea a fost leagănul tinerilor marinari şi a constituit mândria pavilionului naţional pe mări străine, în voiajele ce le-a făcut.
 
Acest act constituie încă o dovadă a dorinţei sincere de prietenie şi colaborare cu noi din partea Uniunii Sovietice, dorinţă pe care noi toţi trebuie s-o apreciem cum se cuvine.
 
Să urăm ca acest act, care se adaugă la acela de la 12 septembrie 1945, să-şi arate roadele într-o sinceră camaraderie între Marina noastră şi Marina Sovietică”.
 
La serbare au participat primul ministru dr. Petru Groza, Gheorghe Tătărescu, vicepreşedintele Consiliului de Miniştri, ministrul Lucrărilor Publice Gheorghe Gheorghiu-Dej, ministrul de Război Constantin Vasiliu-Răşcanu, ministrul Informaţiilor prof. Petre Constantinescu-Iaşi, ministrul de Interne Teohari Georgescu, ministrul Economiei Naţionale P. Bejan, ministrul Educaţiei Naţionale Ștefan Voitec, ministrul Tudor Ionescu, ministrul de stat Mihail Râmniceanu, subsecretarul de stat Aurel Potop, subsecretarul de stat amiralul Petre Bărbuneanu şi membrii din guvern, ambasadorul sovietic Kavtaradze, prim consilier de legaţie Iacovlev, Cotlear, comandorul Thomas, colonelul Gibbon, locotenent-colonelul Prager din partea misiunilor ţărilor aliate, reprezentanţii Corpului diplomatic, mareşalul Tolbuhin cu ofiţerii generali din Comandamentul Grupului Armatelor de Sud, C.Al.C., personalităţi oficiale române şi sovietice din Bucureşti şi Constanţa, presa străină şi română, Casa M.S. Regelui, ofiţeri sovietici şi români de la nava-şcoală „Mircea”, delegaţii de ofiţeri de marină şi elevi ai Școlii Navale etc.
De asemenea, C.Al.C.R. a stabilit că se puteau înmâna invitaţii pentru persoane din Constanţa care să intre în incinta portului şi pe nave, în număr de maximum 500 persoane.
a. S-a obţinut aprobarea Direcţiei Generale C.F.R. pentru formarea unui tren auxiliar din 3 vagoane clasa I şi 6 vagoane platformă pentru autoturisme, care să plece din Bucureşti în ziua de 26 mai 1946 ora 22.00 şi înapoierea, cu plecarea din Constanţa în ziua de 27 mai 1946 ora 22.00.
Trenul special cu membrii guvernului, C.Al.C., Corpul Diplomatic, delegaţii presei străine şi invitaţii de marcă, s-a stabilit să plece din Bucureşti la 27 mai ora 7.00, cu sosirea la Constanţa la 10.45, iar plecarea din Constanţa la 27 mai, ora 19.00.
b. Masa oficială a fost organizată de Compania Internaţională Wagons Lits, care a oferit un meniu la preţul de 105 000 lei tacâmul (icrele negre, untul şi vinul s-au procurat separat prin grija S.S.M.).
c. Cele 5 tipuri de invitaţii s-au tipărit la Tipografia Marinei: pentru invitaţii care se deplasau cu trenul special, pentru invitaţii care veneau cu trenul auxiliar, pentru invitaţii de la Constanţa, invitaţii de la bordul navelor afară de nava-şcoală „Mircea” şi invitaţii pe cheu.
d. Cu ministrul Informaţiilor s-a hotărât participarea presei străine şi presei române, a fotoreporterilor, precum şi radiodifuzarea serbării.
e. Din partea Ministerului a fost delegat la Constanţa comandorul Eugeniu Săvulescu care, împreună cu colonelul Haikin, şeful Secţiei Marinei din C.Al.C., urma să ia toate măsurile necesare organizării serbării la Constanţa.
 
Pregătirile au început o dată cu plecarea în ziua de 25 mai ora 22.00 a vagonului restaurant al Companiei Internaţionale Wagons Lits la Constanţa cu alimente şi materiale pentru dejun. În ziua de 25 mai, ora 22.00 a plecat trenul auxiliar cu delegaţii Marinei, invitaţii, fororeporterii şi autoturismele preşedinţiei Consiliului de Miniştri, Ministerului de Interne, Ministerului de Război, S.S.M. şi Casei Regale. Trenul a sosit la Constanţa în ziua de 26 mai, la ora 3.00.
 
Duminică, 26 mai, la ora 7.00 a plecat din gara Băneasa trenul special cu primul ministru, membrii Guvernului, Corpul diplomatic, C.Al.C., invitaţii de marcă, presa străină şi română. Trenul a sosit la Constanţa port, în faţa Gării Maritime, la ora 10.45, unde oficialităţile au fost întâmpinate de autorităţile locale: episcopul Ghesarie al Tomisului, Victor Duşa, prefectul judeţului şi Ioan Popescu, primarul municipiului Constanţa. De aici, întreaga suită s-a îndreptat spre nava-şcoală „Mircea”.
 
În mijlocul mulţimii, două pancarte cu chipul M.S. Regelui, respectiv ale Generalissimului Stalin, preşedintelui Truman şi premierului Atlee, străjuiau cheul. Pretutindeni se puteau citi lozinci precum „Trăiască Majestatea Sa Regele României Democrate”, „Trăiască prietenia armatelor româno-sovietice”, „Trăiască guvernul de largă concentrare Dr. Petru Groza1.
La ora 11.45 a sosit mareşalul F.I. Tolbuhin.
 
Trenul regal, plecat din gara Băneasa la ora 8.20, a intrat în portul Constanţa la ora 11.50. La intrarea trenului regal în port, bateria de coastă „Vulturul” a tras în semn de salut 21 lovituri de tun, iar navele au ridicat marele pavoaz.
 
La ora 11.55 M.S. Regele Mihai I a descins din vagonul regal, fiind întâmpinat de ministrul dr. Petru Groza, ministrul de Război, generalul Constantin Vasiliu-Răşcanu, amiralul Petre Bărbuneanu şi mareşalul Tolbuhin, preşedintele C.Al.C. În faţa schelei, colonelul Haikin, şeful Secţiei Marinei din C.Al.C.R., a raportat M.S. Regelui că nava este gata de predare.
 
La capul de sus al schelei, comandantul sovietic al navei „Mircea” a dat raportul Majestăţii Sale, raportând că nava este gata să-l primească la bord. Pavilionul naţional român a fost ridicat la arborele mare în acordurile Imnului Regal.
M.S. Regele, urmat de invitaţi şi-a ocupat locul pe dunetă.
 
Împuternicitul Guvernului Sovietic, căpitanul de rangul 1 Katvicico a pronunţat formula de predare a navei: Îndeplinesc ordinul Guvernului meu şi al Comandantului Marinei Sovietice şi cu onoare vă predau nava-şcoală „Mircea” exprimând convingerea că prietenia noastră se va întări şi mai mult spre binele popoarelor sovietice şi român.
 
Apoi a semnat procesele verbale, cu următorul conţinut: „Noi, subsemnaţii: căpitan de rangul II Snârencov Alexandru Vasilievici, acţionând din împuternicirea Comandamentului Militar Maritim al U.R.S.S. dintr-o parte şi Ministru Subsecretar de Stat la Marina Română, Amiral Petre I. Bărbuneanu acţionând din împuternicirea Guvernului Român, din altă parte am încheiat prezentul proces-verbal că în concordanţă cu Hotărârea Guvernului Uniunii Republicelor Sovietice Socialiste astăzi, 27 mai 1946, Comandamentul Militar al U.R.S.S. a predat în Portul Constanţa Guvernului Român, nava-şcoală „Mircea”.
 
Prezentul proces-verbal a fost făcut astăzi la 27 mai 1946 în portul Constanţa, în 6 exemplare, dintre care trei exemplare în limba rusă şi trei exemplare în limba română.
Toate 6 exemplare au putere identică.
 
Nava mai sus menţionată
 
A fost predată   A fost primită
  Din împuternicirea Comandamentului  
Militar Maritim al U.R.S.S.   Ministru Subsecretar de Stat la Marină
Căpitan de rangul 2 Snârencov   Amiral Bărbuneanu2.
2  Arhivele Militare Române, Fond 5488, dosar nr. 4195, f. 7.
 
 
Amiralul Petre Bărbuneanu, împuternicitul Guvernului român a cerut voie Majestăţii Sale să ia în primire nava-şcoală „Mircea”. Primind încuviinţarea M.S. Regelui, acesta a semnat procesele verbale, pronunţând formula de răspuns: În numele Majestăţii Voastre şi în numele Guvernului Român iau în primire în patrimoniul Marinei Regale nava-şcoală „Mircea”, asigurând Guvernul Sovietic de întreaga recunoştinţă a poporului român.
 
Au urmat coborârea pavilionului sovietic şi ridicarea pavilionului de război român, conform programului. Odată cu pavilionul de război a fost arborat stindardul regal la arborele mare şi pavilionul de ancoră la bastonul din prova, intonându-se Imnul Regal român.
 
Căpitanul Korzun, comandantul sovietic a predat nava comandantului român: „În conformitate cu ordinul guvernului meu şi al Comandamentului Marinei de Război, eu am condus în acest port nava „Mircea” pentru a fi restituită cadrelor Marinei Regale Române.
 
În numele marinarilor din Marina Sovietică de Război, doresc navei-şcoală „Mircea” navigaţie fericită şi succes în instruirea marinarilor din Marina Română prietenă.
Noi sperăm că pavilionul de război al României va flutura întotdeauna alături de pavilionul de război al Uniunii Sovietice în lupta pentru pace şi fericirea popoarelor noastre”.
 
Locotenent-comandorul Ion Stoian, comandantul navei-şcoală „Mircea” a primit nava pronunţând formula: „Am onoare a primi nava-şcoală „Mircea”, mulţumind marinarilor din Marina Sovietică de Război pentru urările făcute, asigurându-i de recunoştinţa marinarilor din Marina Regală Română şi de dorinţa nestrămutată de a depune toate eforturile pentru pregătirea tinerilor marinari în arta marinărească, pentru ca alături de marinarii sovietici să contribuim la menţinerea păcii şi prosperităţii popoarelor noastre prietene.
 
Apoi, amiralul Petre Bărbuneanu, subsecretar de stat pentru Marină, a rostit următoarea cuvântare: „Majestate, Sărbătorim astăzi unul din cele mai importante evenimente care s-au desfăşurat în decursul existenţei Marinei Regale Române.
 
După memorabilul eveniment de la 12 octombrie 1945 din Galaţi, când în prezenţa domnului Preşedinte şi a membrilor Guvernului, a Excelenţei Sale domnul Ambasador al Uniunii Sovietice, a autorităţilor militare şi civile sovietice şi române şi a unui numeros public s-au restituit României de către Guvernul Sovietic cele 18 nave de război, din totalul Flotei de Război Române intrate în patrimoniul Marinei de Război sovietice ca trofee, acum avem prilejul să ne bucurăm de un gest mărinimos din partea guvernului Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice. Înaltul Guvern al Uniunii Sovietice înţelegând şi apreciind cu toată bunăvoinţa intervenţia Guvernului Român în susţinerea manifestării democratice a poporului nostru, care a contribuit prin subscripţie benevolă ca să se construiască această navă, la apelul Ligii Navale Române, a remis Majestăţii Voastre şi poporului român nava-şcoală „Mircea” pentru a fi reîncadrată în patrimoniul Marinei Regale.
 
Noul „Mircea” ieşit din şantier în anul 1939 a întreprins călătoria sa de la Hamburg la Constanţa cu echipaj românesc şi în acelaşi an a făcut şi prima crucieră de instrucţie cu elevii Școlii Navale în Mediterana. Această navă va perpetua vechiul spirit al primului „MIRCEA” care a avut cel mai însemnat rol în renaşterea Marinei Române, căci el a fost leagănul în care au crescut 40 promoţii de marinari şi au învăţat aspra şcoală a mării pentru a duce cu mândrie în ţările străine falnicul tricolor românesc.
Pe nava „Mircea” se vor pregăti viitorii marinari la şcoala minunată a velelor, departe de uscat, în lupta necontenită cu capricioasa mare, pentru a forma elemente viguroase, tenace şi hotărâte în toate acţiunile lor.
 
Întreg personalul Marinei Regale este animat de entuziaste sentimente de recunoştinţă faţă de Guvernul Uniunii Sovietice pentru gestul său de largă mărinimie, faţă de guvernul de largă concentrare democratică al României pentru grija ce o poartă neîncetat Marinei Regale şi faţă de Comisiunea Aliată de Control (sovietică), care a înţeles gândul bun al marinarilor, susţinând totdeauna dreptele lor cereri la locul cuvenit. Solemnitatea de astăzi, patronată de Înalta prezenţă a Majestăţii Voastre, va rămâne nepieritoare în istoria regenerării şi dezvoltării Marinei Regale.
 
După aceasta, echipajul sovietic a părăsit nava, ambarcându-se pe o vedetă care se găsea acostată în babord. Echipajul românesc a dat onorul cu armele, muzica intonând un marş. A urmat vizitarea navei, după care M.S. Regele, împreună cu invitaţii de marcă, a trecut la careul navei, unde a fost dezvelită placa comemorativă a actului cu următorul conţinut: „Prin bunăvoinţa Guvernului Sovietic şi ca o chezăşie a prieteniei cu poporul român, această navă a fost retrocedată Marinei Regale la 26 mai 1946.
Apoi s-a servit o gustare oferită de Marina Regală.
Cu acest prilej au fost expediate telegrame de mulţumire Excelenţei Sale Generalissimul Iosif Visarionovici Stalin, viceamiralului V.L. Bogdenko, fost ajutor al preşedintelui C.Al.C., aflat la acea dată Consiliul de Securitate la New York, amiralului Filip Okteabrski, comandantul Flotei din Marea Neagră şi amiralului de flotă Nicolai Kuzneţov, comandantul suprem al Forţelor Navale.
 
În acest timp ceilalţi invitaţi s-au deplasat la Primăria municipiului Constanţa, unde au aşteptat sosirea Majestăţii Sale Regelui. La ora 13.30, M.S. Regele a părăsit nava şi portul, bateria „Vulturul” dând salutul cu 21 lovituri de tun. Suita regală s-a îndreptat spre Primăria municipiului Constanţa.
 
La intrare i s-a făcut primirea tradiţională de către primarul Constanţei şi prefectul judeţului. M.S. Regele s-a retras pentru un sfert de oră în biroul primarului, iar la ora 14.00 a intrat în sala de recepţie a Primăriei unde a urmat masa oficială oferită de S.S.M.
 
În timpul dejunului au toastat pentru M.S. Regele primul ministru dr. Petru Groza şi mareşalul Tolbuhin, apoi vicepreşedintele Consiliului de Miniştri a dat citire Înaltului Decret Regal prin care M.S. Regele l-a decorat moto-proprio pe preşedintele Consiliului de Miniştri, dr. Petru Groza cu colanul Ordinului „Serviciul Credincios”. Cu această ocazie, Domnia Sa a spus: „Îmi permit să dau expresia sentimentelor sărbătoreşti care au cuprins astăzi fiecare suflet.
 
Suntem cu toţii fericiţi că patronaţi de Majestatea Voastră, am putut să asistăm la această solemnitate a retrocedării navei-şcoală „Mircea”.
În numele tuturor românilor şi al guvernului nostru ridic paharul în sănătatea Majestăţii Sale Regelui (urale puternice; orchestra intonează Imnul Regal Român).
Cu îngăduinţa Majestăţii Sale, îmi permit să asociez la această urare şi al doilea gând de recunoştinţă care mă stăpâneşte, pentru acela care ne-a dat ocazia să serbăm ziua de astăzi, pentru Generalissimul Stalin, în sănătatea căruia ridic acest pahar (Orchestra intonează Imnul Sovietic)3.
 
La ora 16.00 M.S. Regele Mihai, însoţit de dr. Petru Groza, Gheorghe Tătărescu, S.I. Kavtaradze, generalul Z.I. Susaikov şi Gheorghe Gheorghiu-Dej, a părăsit Primăria oraşului Constanţa, îndreptându-se spre Carmen Sylva, unde a binevoit să accepte invitaţia mareşalului Tolbuhin.
La ora 19.00 Majestatea Sa a revenit la Constanţa.
În gara oraşului a fost salutat de compania de onoare, membrii guvernului şi ai Comisiei Aliate de Control.
În continuare, primul ministru dr. Petru Groza şi câţiva membri ai guvernului au participat la o consfătuire politică organizată la sediul Partidului Frontul Plugarilor.
La ora 21.15 trenul special, cu membrii guvernului, C.Al.C. etc., a plecat din gara Constanţa oraş spre Bucureşti Băneasa, unde a sosit pe 28 mai la ora 1.30.
Ministrul subsecretar de stat al Marinei, împreună cu secretarul general, a rămas la Constanţa pentru inspecţia unităţilor Marinei din garnizoană.
La ora 22.00 a plecat din Constanţa trenul auxiliar cu delegaţii Marinei şi autovehiculele.
 
Serbarea de la Constanţa s-a bucurat de o largă publicitate în presa română, fiecare ziar relevând importanţa actului transmiterii navei-şcoală „Mircea” şi a faptului că s-a desfăşurat în prezenţa M.S. Regelui Mihai I.
 
Un gest de largă mărinimie” titra „Universul”, publicând articolul semnat de amiralul Petre Bărbuneanu. „Mircea ne-a revenit” îşi intitula articolul din „Universul” contraamiralul Aurel Negulescu. „Vine „Mircea” anunţa V. Firoiu în paginile „Jurnalului de Dimineaţă”. Evenimentul a fost considerat de ziarul „Graiul Nou” drept „Sărbătoarea Marinei Regale Române”, nava-şcoală fiind redobândită de „democraţia românească, după ce fusese pierdut de aventurierii fascişti şi imperialiştii români”.
 
Dincolo de importanţa lui militară, „Semnalul” considera evenimentul de la Constanţa drept „un fapt de adânc conţinut politic iar însăşi aspectul general al solemnităţii poartă amprenta uşor de recunoscut a unor desfăşurări care pentru viaţa noastră naţională aduc semnul unor fericite izbânzi de viitor”.
 
Revenirea velierului-şcoală în portul Constanţa era considerată de comandorul Eugeniu Săvulescu în paginile revistei „Marina Nouă” ca „o nouă izbândă a democraţiei româneşti” iar căpitan-comandorul Titus Samson, comandantul Școlilor Marinei, asigura cititorii aceleeaşi publicaţii marinăreşti că elevii marinari „îşi îndreaptă cu recunoştinţă gândul către cei care bucurându-se de încrederea guvernului U.R.S.S. au găsit prin eforturi susţinute înţelegerea mult dorită, obţinând reintrarea navei-şcoală în patrimoniul Marinei noastre”.
 
Impresii personale au împărtăşit în paginile ziarului şi căpitan-comandorul Ion Cristescu, locotenent-comandorii Alexandru Marinescu, Adrian Vasilache şi Ioan Stoian, căpitanul Tudor Niculescu, sergentul Gheorghe Zbughin, elevul I. Chivu ş.a4.
Solemnitatea a fost retransmisă la radio prin posturile Radio Bucureşti şi Radio România. Prin Ordinul de Zi nr. 209 din 1 iunie 1946, s-a stabilit ca „În amintirea zilei de 27 mai 1946, memorabilă prin revenirea în patrimoniul Marinei Regale a N.M.S. „Mircea” şi datorită generozităţii Guvernului U.R.S.S., […] în viitor în fiecare duminică la orele 08.00, o dată cu ridicarea pavilionului la navele din portul Constanţa, fanfara Marinei să intoneze Imnul Naţional Român şi apoi Imnul Naţional Sovietic”.
 
Duminică, 5 mai 1946, trupa, subofiţerii şi ofiţerii din detaşamentele Marinei din Constanţa, precum şi echipajele navelor de război au participat la un miting organizat în incinta portului. La această manifestare de recunoştinţă faţă de Uniunea Sovietică „pentru măreţul gest” de retrocedare a navei-şcoală „Mircea” şi de guvernul Petru Groza au fost prezenţi comandorul Petre Diaconescu, comandantul Apărării Litoralului Maritim, căpitan-comandorul Nicolae Moşor, locotenent-comandorii Eneea Popovici, Bădescu, Șerbănescu, căpitanii Tudor, Amărică şi Marinescu din E.C.P., maiştrii Răduţ M., Mincea, Munteanu S., Puşchilă etc.
 
Luând cuvântul, comandorul P. Diaconescu a subliniat faptul că „Gestul neînchipuit de mare făcut de marea noastră vecină este o afirmare că marina noastră are dreptul la viaţă, că va prospera şi un gest prin care arată poporului nostru şi lumii întregi că Uniunea Sovietică nu este o ţară asupritoare ci o apărătoare a libertăţilor şi drepturilor popoarelor mici”.
 
Din partea E.C.P. a luat cuvântul locotenent-comandorul Eneea Popovici: „Prin acest gest de prietenie din partea U.R.S.S., problema pregătirii profesionale a viitoarelor cadre a fost rezolvată. Iată pentru ce, privind acest eveniment chiar numai prin prisma profesională, se cuvine ca gestul acesta să fie sincer preţuit de toţi marinarii, care sunt datori a-i aprecia înalta şi justa lui valoare”.
 
Intervenţii laudative la adresa U.R.S.S. şi guvernului democrat român au avut şi soldatul Ciupercă şi maistrul Popescu5.
 
Amiralul Petre Bărbuneanu, ministru subsecretar de stat pentru Marină, a adresat primului ministru dr. Petru Groza, următoarea scrisoare: „În desfăşurarea marii serbări de la Constanţa din ziua de 27 mai 1946, cu ocazia reintrării în patrimoniul Marinei Regale a navei-şcoală „Mircea“, s-a încadrat şi solemnitatea decorării Domniei Voastre cu Ordinul „Serviciul Credincios” în gradul de Colan.
 
Atât eu personal, cât şi ofiţerii de marină socotim că printre meritele ce vă sunt recunoscute prin Înaltul Decret Regal de conferire a ordinului amintit, sunt a se considera şi acele merite nepreţuite Marinei Regale pentru concursul şi neîncetata grijă ce purtaţi acestei nobile arme, căreia i-aţi arătat toată dragostea prin prezenţa Domniei Voastre la toate manifestările ei de bucurie.
 
Marina Regală vă este adânc recunoscătoare pentru privirea înţeleaptă şi ocrotitoare ce o aveţi aţintită asupra ei ca să-i daţi avânt în renaştere şi dezvoltare întru apărarea intereselor României pe apă şi toţi marinarii vă urează să duceţi cu uşurinţă grelele sarcini de guvernare ce purtaţi pentru binele ţării şi fericirea poporului”.      
 
Acelaşi amiral s-a adresat şi colonelului Haikin, şeful Secţiei Marinei din Comisia Aliată de Control din România: „Cu ocazia evenimentelor desfăşurate la Constanţa în ziua de 27 mai 1946, când nava-şcoală „Mircea“ a fost transmisă prin bunăvoinţa Înaltului Guvern sovietic Guvernului României pentru a fi reîncadrată în patrimoniul Marinei Regale, rolul Domniei Voastre a fost foarte important şi apreciat cu multă înţelegere şi căldură de marinarii români.
 
Grija ce aţi purtat înainte şi în timpul solemnităţii ca totul să decurgă în cea mai perfectă ordine şi sobrietate a provocat momente emotive în toată asistenţa, care numai în cadrul nostru marinăresc se manifestă cu atâta amploare şi înţelegere. Fie ca această zi solemnă să fie păstrată pe vecie în amintirea marinelor noastre prietene, iar Domnia Voastră să vă bucuraţi pentru mulţi ani de mulţumirea de a fi contribuit la reuşita acestei emoţionante festivităţi6.
 
Pentru a răsplăti munca depusă, aducând cu bine în condiţii grele nava-şcoală „Mircea” ce urma a fi retrocedată Marinei Regale Române, cu ocazia restituirii navei-şcoală „Mircea” de către U.R.S.S. Marinei Regale Române, la 10 august 1946 Regele Mihai a conferit Medalia „Virtutea Maritimă” clasa a III-a Navigant marinarilor sovietici: căpitanii Corzun N. Nicolae, Scupschi A. George, ing. Juliev D. Alexandru, locotenenţii superiori Cehuţa P. Ion, Bobruc A. Nicolae şi adm. Smirnov A. Mihail, maistrul Kasatchin V. Petre, submaiştrii gr. I Boboşco I. Ion, gr. II Matiuşenoc E. Feodor şi Speranschi D. Eugen, caporalii Tatarenco N. Ion, Kudelin I. Nicolae, Zagoruica V. Ion şi Socolov A. Mihail şi fruntaşii Volhonschi V. Alexei, Culic Gr. Vasile şi Sâcev E. Alexandru.      
 
Bibliografie:
 
- Comandor dr. Marian Moşneagu, „Dicţionarul marinarilor români”, Bucureşti, Editura Militară, 2008
- Marian Moşneagu, Gabriel-Octavian Nicolae, „Mircea, voievodul velelor 1882-2014”, Constanţa, Editura Ex Ponto, 2014
- Comandor dr. Marian Moşneagu, „Șefii Statului Major ai Forţelor Navale. Enciclopedie”, Bucureşti, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, 2016
- Căpitan-comandor dr. Marian Moşneagu, „Politica navală postbelică a României (1944-1958)”, ediţia a II-a, Bucureşti, Editura „Mica Valahie”, 2006
 
Sursa foto: Arhivele Militare Române
 
Despre Marian Moşneagu 
 
Comandor (r) dr. Marian Moşneagu s-a născut în Bucovina, însă destinul l-a trimis la Liceul Militar de Marină din Constanţa. A urmat apoi cursurile Institutului „Mircea cel Bătrân“ (1980-1984) şi ale Facultăţii de Litere, Istorie, Drept şi Teologie, specializarea Istorie, din cadrul Universităţii „Ovidius“ Constanţa (1995-1998). Ulterior, a devenit doctor în Istorie, la Universitatea din Craiova (2004). A fost director al Muzeului Marinei Române (2001-2006) şi şef al Serviciului Istoric al Armatei (2007-2016).  
 
Citeşte şi: 
 
Comandorul (r) Marian Moşneagu... navighează printre file de istorie dobrogeană
 
Interviu online cu comandor (r) Marian Moşneagu. „Pentru mine, uniforma a fost nu numai o emblemã, ci şi un standard de viaţã“ (galerie foto)
 
Şi burghez, şi monarhist! (I) Ţarul, Mareşalul şi Lupeasca (galerie foto)​
1  În cadrul unei impresionante festivități, bricul ,,Mircea” a fost redat Marinei Române, în ,,Cuget Liber”, Anul III, nr. 418, marți, 28 mai 1946, p. 1.
3  ,,Marea Noastră”, Anul XIV, nr. 4-6, aprilie-iunie 1946, p. 39-40.
4  Idem, Anul XIV, nr. 4-6/ aprilie-iunie 1946, p. 41-46.
5  ,,Soldații şi ofițerii Marinei de război mulțumesc Guvernului sovietic”, în ,,Cuget Liber”, Anul III, nr. 409, joi, 9 mai 1946, p. 1.
6  ,,Marina Nouă”, Anul II, nr. 25, vineri, 7 iunie 1946, p. 1-3.
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii