Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
00:49 27 09 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Lumea marinarilor Ziua Marinei Române, în epoci și la date diferite

ro

13 Aug, 2021 00:00 2470 Marime text


Constanța, „Serbările mării”, Mangalia

 
După aproape două decenii de la oficializarea Sfintei Marii ca ocrotitoare a marinarilor români, Ziua Marinei devenise o sărbătoare nu numai a comunităților maritime și fluviale ci chiar o sărbătoare populară, cu profunde semnificații religioase și profesionale. Așa încât, la cinci ani de la intrarea României în Marele Război, în țară lucrurile păreau să fi revenit la normalitate.

Din Registrul istoric al Diviziei de Mare, aflată sub comanda contraamiralului Vasile Scodrea, aflăm că evenimentul a fost organizat duminică, 28 august 1921.

În această zi este patronul Marinei. Se ridică marele pavoaz la vase. Distrugătorul «Mărăști» trage 21 lovituri de tun. Toate vasele sunt acostate la cheul de Est, formând un careu în vederea serbării Marinei.
Serbarea începe la 04.00 p.m. şi se termină la 08.00 p.m.”.


Programul serbărilor nautice a constat în regate (bărci militare cu 4 şi 5 rame, bărci armate de ofiţeri, bărci fără rame, bărci civile cu rame) şi jocuri (şcondrul dracului cu purcel în gură, parâmă miraculoasă, curse de înot, goana după raţe, corul misterios, disperaţii, cocoşaţii salvatori, sărituri, curse de cai marini, lupta cu maurii, naufragiaţii „Meduzei”).
Seara, surprizele au continuat cu artificii, focuri bengale, coruri şi serată veneţiană.
Cu toate acestea, reprezentanții presei locale au fost unanim dezamăgiți de lipsa de transparență a organizatorilor.
Împiedicat să asiste direct la eveniment, P.T., reprezentantul ziarului „Farul” consemna, sub titlul „Serbarea patronului Marinei Militare” următoarele:

Sfânta Maria este patroana Marinei noastre Militare.
În toţi anii se organizează în port sărbătorirea acestei zile de către navele de război.
Înainte vreme, când flota noastră maritimă de război era mai mult un decor, căci crucişătorul «Elisabeta» şi micul şi bătrânul bric «Mircea» nu constituiau o Marină, aceste serbări erau mai mult o serbare intimă a marinarilor noştri.
Totuşi, încă de la început s-a căutat să se dea un caracter mai larg, mai naţional acestei serbări, a căror amploare, fast şi importanţă creştea an de an.


Cu timpul, aceste serbări anuale au trecut oarecum în tradiţia oraşului, ele constituie un eveniment în viaţa portului nostru.
S-ar cuveni deci să se dea o importanţă cât mai mare acestor serbări, mai ales azi când se înfiripează şi la noi o adevărată Marină de război. Şi din cercul restrâns al marinarilor să se transforme în o sărbătoare - cu urmări educative - adevărat naţională.
Nu numai marinarii să-şi sărbătorească pe protectoarea şi patroana lor, ci neamul întreg să-şi sărbătorească pe fiii ei ce şi-au dedicat viaţa Mării.

Aceste lucruri simple n-au fost încă înţelese la noi şi serbarea a rămas tot în cercul restrâns al profesioniştilor mării.
Cei care au organizat anul acesta aceste serbări nu numai că n-au avut ca principiu călăuzitor aceste idei şi n-au căutat să dea o amploare cu caracter naţional şi cât mai înălţător sărbătoririi patronului Marinei, dar chiar din punct de vedere al unei serbări oarecare n-au ştiut să organizeze serbarea spre a nu da loc la nemulţumiri.

Întâi, a fost ignorată presa. Nici o invitaţie nu s-a făcut organelor presei, doritoare de a da sprijin şi ajutor dezinteresat şi în toate direcţiunile pentru succesul serbării. Din această, hai să-i zicem inadvertenţă, nu putem da o dare de seamă mai mare de cum au decurs serbările, de numele laureaţilor diferitelor concursuri de sporturi etc.

Am încercat să urmăresc concursul de înot şi am fost oprit de rigurosul consemn de a pătrunde pe «Elisabeta». Facţionarul, un tinerel elev al Şcolii Navale, mi-a spus ritos: « - Nu pot pătrunde decât soţiile ofiţerilor şi invitaţii acestora».
Cum nu aveam nici una din aceste calităţi, am renunţat.
Pe vasul «Mărășești», paza era şi mai aprigă, cu baionetele nu te puteai apropia.
A doua greşeală este că invitaţiile s-au făcut în cercul mai mult decât restrâns al familiilor şi cunoscuţilor ofiţerilor de marină.
Din toate punctele de vedere, s-au făcut greşeli de neiertat. Ar trebui pentru viitor ca această sărbătorire să fie pregătită şi organizată de un comitet ad hoc mai larg, în care să fie reprezentate toate personalităţile mai de seamă ale oraşului, care să aibă ca directivă credinţa de a schimba cu totul înfăţişarea şi caracterul acestei solemnităţi.

Marina Militară este a noastră, a cetăţenilor şi sărbătorile ei trebuie să fie ale tuturor.”


Aceeaşi dezamăgire a trăit-o scriind despre ”Serbarea nautică de azi” şi reprezentantul ziarului „Dobrogea Jună”, vizibil nemulţumit de lipsa de transparenţă a Amiralităţii:

Iată rubrica în care s-ar cuveni să nu avem de adus decât numai laude. Iată însă şi trista ocazie care te obligă nu numai să treci cu vederea peste adevărata muncă a unei organizări nereuşite - pentru care bietul Filip zadarnic şi-a tocit nervii şi muşchii - dar îţi impune să uiţi cu totul serbarea nautică de ieri, care, dacă n-ar fi fost dată pentru un scop atât de frumos, am zice că a fost o grosolană spoliaţiune a publicului.

Portul a fost barat de vapoare, de după care lumea care plătise nu putea să mai vadă nimic.
Pe vase nu se urcau decât ofiţerii sau nevestele de ofiţeri.
Şi aici suntem nevoiţi să ne oprim.”.

... și acum 50 de ani

 
Cu totul altfel au stat lucrurile în anii de glorie ai României socialiste.
 Epicentrul Zilei Marinei, sărbătorită din anul 1954 în prima duminică a lunii august, a fost garnizoana Mangalia, unde evenimentul a avut loc duminică, 1 august 1971.
Programul manifestărilor a cuprins: Partea oficială, incluzând ridicarea pavilionului și a marelui pavoaz, întâmpinarea comandantului suprem, felicitarea echipajelor de către comandantul suprem, intonarea Imnului de stat, executarea salvelor de salut și salutul Aviației Militare.

Partea a doua a constat în demostrații și jocuri sportice marinărești, respectiv deschiderea festivităților de către zeul mărilor Neptun, evoluția șalupelor rapide, demonstrația celor 140 de înotători, parada navelor alegorice – o ambarcațiune dacică, o liburnă romană, șaica brâncovenească, pânzarul moldovenesc, corabia „Marița”, nava „România”, șalupa „Rândunica”, vechiul bric „Mircea”, crucișătorul „Elisabeta”, monitorul „Lahovary” -, defilarea platformelor alegorice, demonstrația scafandrilor de luptă în cooperare cu elicopterele, ștafete și concursuri de bărci, precum și jocuri marinărești.

Sărbătoarea a culminat cu defilarea navelor de luptă, urmată de retragerea zelului Neptun.
Un moment special la Ziua Marinei Române l-a constituit originalul spectacol estival susținut, atât în avanport cât și seara, în Grădina de vară a orașului, de ansamblul artistic ostășesc „Albatrosul”, dirijat de plutonierul-adjutant Marin Hudițeanu.
La ora 20.30 la bordul navelor militare a fost aprins pavoazul electric.
La ora 21.00 a avut loc carnavalul bărcilor, acompaniat de jocuri de artificii iar la ora 21.30 retragerea cu torțe.

Festivitatea de la Mangalia s-a desfăşurat în prezenţa conducătorilor de partid şi de stat, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia sa Elena Ceauşescu, Emil Bodnăraş, Paul Niculescu-Mizil, Maxim Berghianu, Emil Drăgănescu, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Vasile Vâlcu, Miron Constantinescu, Mihai Gere, Ion Iliescu, generalul de armată Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu – este consemnat în Registrul istoric al Comandamentului Marinei Militare.
De asemenea, au luat parte membri ai C.C. ai P.C.R., ai guvernului, reprezentanţi ai organelor judeţene de partid şi de stat, generali şi ofiţeri superiori.

În tribunele amenajate pe navele ancorate în port se aflau, de asemenea, ataşaţi militari aero şi navali, acreditaţi în R.S.R.
În întâmpinarea conducătorilor de partid şi de stat a venit comandantul Marinei Militare, viceamiralul ing. Grigore Marteş, care a prezentat raportul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., preşedinte al Consiliului de Stat, comandantul suprem al Forţelor Armate ale R.S.R.

Însoţit de generalul de armată Ion Ioniţă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă garda de onoare, după care adresează tuturor marinarilor felicitări cu prilejul Zilei Marinei şi urări de noi succese în pregătirea de luptă şi politică.
Se intonează Imnul de Stat al R.S.R., trăgându-se în acelaşi timp 21 salve de artilerie.
Avioane supersonice aduc salutul omagial al Aviaţiei militare adresat marinarilor şi participanţilor la sărbătoare.
Festivităţile Zilei Marinei au cuprins demonstraţii şi jocuri sportive marinăreşti, parada navelor alegorice, demonstraţii nautice, defilarea ambarcaţiunilor sportive şi a navelor de luptă.
Actul final al sărbătoririi Zilei Marinei s-a încheiat seara pe faleză, unde miile de oameni au avut prilejul să admire un feeric spectacol de lumină, un frumos carnaval al bărcilor şi retragerea cu torţe în acordul muzicii militare.”.

Implicat emoțional în descrierea evenimentului, reporterul prezent la fața locului va consemna în paginile gazetei „Flota Patriei”:

Cerul se boltește senin, o mare de oameni freamătă pe digul avanportului Mangalia, nave pavoazate, garda de onoare în uniforme sclipitor de albe, totul respiră sărbătoare.
Prezenți și în acest an la festivități, un călduros salut aduc străjerii cerului senin, aviatorii, tovarăși de arme ai marinarilor, uniți, ca marea și cerul în același ideal, de scut de-apărători de țară.
Spintecă văzduhul în formații compacte supersonice conduse de militarii aviatori ce au ținut să aducă un frățesc omagiu marinarilor.
Parcă într-un continuu crescendo emoțional, deasupra digului transformat într-o imensă și tumultuoasă tribună a portului, se împletesc vuiet de motoare, sunetul sirenelor, explozii ce fac apa să clocotească.
Purtat de o balenă, își face apariția Neptun, bătrânul zeu al adâncurilor, patronul tradiționalelor jocuri marinărești.
Elicoptere și bărci formează o gardă de onoare purtătorului străvechiului trident îmblânzitor de valuri și furtuni. Heralzii dau onorul; zeul s-a urcat pe tronul gata pregătit și rostește cu vocea-i gravă cuvinte de laudă și cinstire la adresa amfitrionilor săi – marinarii români, apoi declară deschise jocurile marinărești, al căror început îl vestesc, într-o superbă descătușare sonoră, trâmbițele și sirenele.
Pe apa bazinului țâșnesc șalupele rapide, țesându-și pe valuri traiectorii măiestre. [...]

Au urmat apoi demonstrații de adevărată virtuozitate marinărească, concursurile specifice sporturilor nautice. Ambarcațiuni sportive și militare, schiori nautici, platforme alegorice cu sportivi executând piramide sau diverse salturi, sărituri de la trambulină, jocuri marinărești tradiționale – capturarea purcelului legat la școndru și a rațelor «lansate» în bazin, ștafete nautice au nuanțat un tablou în continuă mișcare, oferind momente de adevărată fantezie artistică, de frumusețe, vigoare și măiestrie sportivă.”.


Printre oaspeții marinarilor români prezenți în tribune s-au numărat și o delegație de ofițeri din echipajul navei hidrografice poloneze „Kopernic”, comandată de comandorul Franciszck Wrokl, care a făcut o vizită oficială în portul Constanța în perioada 30 iulie – 2 august 1971.

 
„Serbările Mării” câștigă teren

 
Începând cu anul 1969, la Constanţa şi în staţiunile de pe litoral s-au organizat „Serbările Mării”, o amplă suită de manifestări cultural-artistice şi ştiinţifice, care culminau cu Ziua Marinei.
O cronică originală a ediției 1971 o regăsim în revista „Tomis”, sub semnătura profesorului Jean Badea (1936 - 2020): „Părăsind sala și invadând, zgomotos, străzile sau arena, Thalia nu răspunde numai unor sezoniere capricii, ci se racordează unei reale necesități de comunicare cu un public foarte larg și divers – era de părere viitorul secretar literar artistic. Modalitatea spectacolului în aer liber, a recitalului de versuri în locuri cu recunoscută tradiție a fost atacată, acum trei ani, cu timiditatea oricărui început, găsindu-și o fericită întrupare în prima ediție a «Serbărilor mării».

De atunci și până acum, organizatorii, câștigând oarecare experiență pe acest tărâm, puțin bătut, al serbărilor de mari dimensiuni artistice, au izbutit să găsească cele mai adecvate și variate forme de concretizare a acestei frumoase inițiative.
Așa se face că ediția a III-a a serbărilor neptuniene s-a bucurat de o participare mult mai numeroasă, superlativele ce au punctat, discret, programul fiind, credem, meritate. Au existat, firește, și câteva eșecuri, parțiale însă, care nu trebuie să descurajeze, pentru că, la urma urmei, nimic nu atinge desăvârșirea la prima încercare.

Cele câteva notabile reușite vor trebui să ambiționeze, să incite gustul autodepășirii.
Spre deosebire de anii trecuți, am putut constata, de data aceasta, cu satisfacție, diversificarea acțiunii, ea nemaifiind limitată doar la Constanța, ci cuprinzând întregul litoral.

Ne-am bucurat de asemenea de a constata integrarea în programul acestei abia trecute ediții, alături de unele puncte devenite tradiționale (Carnavalul, Omagiul mării, Ovidiana, Întâlnirea cu Neptun, Nocturna revistei, spectacolul din portul Tomis) și a unui Festival-concurs al ansamblurilor artistice și al fanfarelor pionierești – cu participarea a peste 1200 de copii-artiști din 10 județe cu tradiții folclorice – a unui bal al tineretului, consumat în Piața Independenței, a concursului de frumusețe și grație «Mis Litoral ̓71» – organizat de Centrala de turism ONT.

Absența unor eventuale fisuri în programul propus s-a datorat definirii precise, cu luni în urmă, a profilului fiecărui spectacol, fiecărei manifestări, popularizării prompte, realizată, în sfârșit, cu mai mult bun gust grafico-publicitar.

Nu ne propunem, bineînțeles, decât niște generale judecăți de valoare și nu narațiuni detaliate ale tuturor spectacolelor. Ediția a III-a a «Serbărilor mării» a fost deschisă de un original carnaval a cărui spectaculozitate a fost amplificată de prezența sutelor de pionieri – participanți la concursul artistic «Litoral ̛71», de numărul mare de fanfare și care alegorice.

Am remarcat îndeosebi plasticitatea acestora din urmă, inventivitatea concepției și grija execuției, aportul pictorilor scenografi Dan Sachelarie, Eugenia și Șerban Jianu dovedindu-se mai mult decât prețios.
Am revăzut, apoi, în portul Tomis, «Medeea». Teatrul de dramă și comedie din Constanța, regizorul Gheorghe Jora, au obținut încă un incotestabil succes, argument solid pentru validarea formulei teatrale adoptate.
Marea surpriză a acestei ediții rămâne, însă, tot spectacolul Teatrului liric, cu «O noapte la Veneția».

Regizorul Ion Drugan a știut să valorifice fără greșeală condițiile naturale ale aceluiași port Tomis; am avut astfel prilejul de a-i reîntâlni pe maeștrii scenei lirice constănțene Silviu Panțîru, Mireille Savopol, Boris Cobasnian, corpul de actori și balerini, coriștii într-o realizare ce a dat, încă o dată, măsura unui talent autentic.

„O bună impresie au lăsat și cele două reprezentații susținute de colectivul Teatrului de revistă «Fantasio». S-au afirmat, de fapt, o dată mai mult, certele valențe ale spectacolului revuistic, sensibilul progres valoric înregistrat de acest dotat colectiv.
Și unde, dacă nu la statuia lui Eminescu, și-ar fi găsit locul cel mai potrivit un spectacol de sunet și lumină? Regizorul Ion Maximilian a știut crea un recital unitar și ireproșabil finisat, cu o fluență admirabilă, cu o bună sincronizare dintre text-muzică-plastică-balet.”.


La mulți ani marinarilor români de pretutindeni!
BUN CART ÎNAINTE MARINEI ROMÂNE!
 
Bibliografie:
 
Marian Moșneagu, „Ziua Marinei la români”, Editura Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța, 2002
 
Sursa foto: Colecția Marian Moșneagu
 
Despre Marian Moşneagu
Comandorul (r) dr. Marian Moşneagu s-a născut la 29 iunie 1961, în comuna suceveană Boroaia, „în pridvorul Bucovinei”, însă în 1976 destinul i-a călăuzit pașii spre Liceul Militar de Marină „Alexandru Ioan Cuza” din Constanţa. A urmat apoi cursurile Institutului „Mircea cel Bătrân” (1980-1984) şi ale Facultăţii de Litere, Istorie, Drept şi Teologie, specializarea Istorie, din cadrul Universităţii „Ovidius” Constanţa (1995-1998), unde a finalizat și studiile aprofundate (1999). Ulterior, a devenit doctor în Istorie, la Universitatea din Craiova (2004). La numai 40 de ani a devenit cel mai tânăr director al Muzeului Marinei Române (2001-2006) şi primul ofițer de marină şef al Serviciului Istoric al Armatei (2007-2016).
Este autor al lucrărilor „Ziua Marinei la români” (2002), „Cultul apelor la români” (2004), „Politica navală postbelică a României (1944-1958)” (ediţia I 2005, ediţia a II-a 2006), „Odiseea navei-şcoală «Constanţa»” (2004), „Regele şi Regina Mării Negre. File din istoricul distrugătoarelor & fregatelor «Regele Ferdinand» şi «Regina Maria»” (2006), „O istorie tragică a Marinei Comerciale Române” (2006), „Dicţionarul marinarilor români” (2008), „Eroii Marinei Române” (2009), „Elita Marinei Regale Române în rezistenţa anticomunistă” (2010), „Presa Marinei Române. Dicţionar bibliografic” (2011), „Crucişătorul «Elisabeta» în campanie” (2012), „Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale” (2013), „Fregata-amiral «Mărăşeşti»” (2014), „Uniformele Forţelor Navale Române” (2016), „Şefii Statului Major al Forţelor Navale. Enciclopedie” (2016), „Amiralii României. Dicționar enciclopedic” (2017), „Cavalerii Mării Negre. Ofițeri de marină distinși cu Ordinul Militar «Mihai Viteazul»” (2019), „Armata Română pe frontul Canalului Dunăre-Marea Neagră” (2020) și „Legendele «Albatrosului»” (2021) și coautor al altor 30 de albume, ghiduri, dicționare, enciclopedii, monografii și culegeri de documente. Este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (1992) și al Comisiei Române de Istorie Militară (1999) și redactor-șef al revistelor „Cap Compas”, „Magazin Nautic” și „Misiunea”.
 
 Citește și:
„Ziua Marinei la români”, de Marian Moșneagu
Oaspeți la Ziua Marinei
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii