Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
06:32 23 07 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Lumea marinarilor Vivat „Mircea”! Sărbătoarea velelor la Constanța

ro

16 May, 2024 17:00 1124 Marime text
Nava-școală Mircea
O navă este asemenea unui om: se naște, se lansează în tumultul vieții, primește un nume la botez, trăiește aventura valului de după val și sfârșește, la finalul predestinatei sale călătorii, ancorată statornic în memoria posterității.
Și legenda devine perpetuă, preluată de o nouă generație.
În cazul bricului “Mircea”, de actuala navă-școală ”Mircea”.
Care de 85 de ani, pentru diplomaţia navală românească este cel mai fidel și longeviv ambasador en titre.

Un eveniment memorabil

Vine “Mircea”! Această știre, care a făcut înconjurul țării, s-a aflat în primăvara anului 1939 pe buzele tuturor românilor. Pentru că noul velier al Marinei Române se născuse din dorința și prin bunăvoința întregii națiuni.
Nava a costat 120.000.000 lei, din care aproape 600.000 lei au provenit “din obolul bunilor români”, în urma subscripției publice deschisă și susținută de Liga Navală Română, printr-o amplă campanie de conștientizare și sensibilizare a oficialităților și a opiniei publice.
Liga Navală Română este sigură că și de astădată românii, din tot cuprinsul țării și de aiurea, se vor simți mândri să știe că un colț de velă, un crâmpei de parâmă, o bucată de vergă sau de catarg, un nit au fost făcute din obolul dat din buna lor inimă” – se preciza în Apelul Ligii Navale Române “Pentru nava-școală «Mircea»”, lansat de viceamiralul Ioan Coandă, președintele acesteia și comandorul Aurel Negulescu, în calitate de secretar general, sub deviza „Cât de puțin, dar de la toți.”.

 
Drept pildă a atașamentului și dragostei lor pentru această cauză nobilă, ofițerii și maiștrii din Marina Regală au deschis ei înșiși lista, donând solda lor pe o zi, unii chiar mai mult.
Și iat-o intrând triumfal, miercuri, 17 mai 1939, după o escală de 10 zile la Balcic, în portul Constanța.
17 mai 1939. Întâmpinarea navei-școală „Mircea” la sosirea în portul Constanța

„La ora 8.45 noul velier se afla în apropierea farului Carol iar după un sfert de oră a intrat falnic în sunetul fanfarei Marinei şi a uralelor nesfârşite – avea să consemneze în paginile „Revistei Aeronauticii și Marinei” căpitanul Gheorghe Tocineanu din Comandamentul Marinei Regale.
Bricul «Mircea», spiritul de ieri şi dintotdeauna al vechiului bric «Mircea», a reînviat magic sub înfăţişarea noului vas, care aluneca princiar acostând lângă Navele Marinei Regale; escortat de hidroavioane, având de-a dreapta şi de-a stânga şalupele SALVAMAR «Albatros» şi «Pescăruş», precum şi mai multe cutere cu aripile întinse, noul vas-şcoală a făcut manevra de acostare la dana nr. 3.
Pe cheu, disciplinați – dar cu un avânt pe care-l presimți în toată admirabila sa înfrigurare, - elevii Școlii Navale priveau cu ochii sclipitori statura grandioasă a noului vas-școală. A vasului lor!”.
„Elevii Școlii Navale priveau cu ochii sclipitori statura grandioasă a noului vas-școală.“ 
După acostare, patru marinari au adus la bordul navei-şcoală „Mircea” pavilionul şi Cartea de Aur donate de Liga Navală Română.
Drept pentru care, prezent la festivitate, viceamiralul în rezervă Ioan Coandă a ținut să precizeze, adesându-se primului său comandant, comandorul August Roman:
În numele Ligii Navale și în numele acelor buni români care răspunzând la apelul Ligii, au subscris pentru construcția unei noi nave-școală Mircea, vă exprimăm domniei voastre, ofițerilor și echipajului, toată bucuria și admirația noastră pentru destonicia marinărească cu care ați săvârșit prima călătorie a noul Mircea și pentru demnitatea cu care ați reprezentat țara prin porturile străine pe care le-ați atins, și vă spunem cu bună voie românească: Bine ați venit!”.
Pe puntea superioară a navei s-a desfăşurat ceremonialul predării pavilionului veteranului bric ,,Mircea” noii şi modernei nave-şcoală.
Am vorbit în anii trecuţi de acel faimos spirit, care a creat Marina noastră astăzi. Prin venirea noului vas «Mircea» nădăjduiesc să văd înnoirea spiritului, reîntărirea credinţei marinăreşti, posibilitatea ca marinarii noştri, navigând mai mult pe ape, să-şi poată afirma, în faţa lumii întregi, capacitatea şi virtuţile lor - a subliniat cu acest prilej regele Carol al II-lea.

 Primul echipaj al navei-școală „Mircea”

La rândul său, în discursul rostit la dineul organizat la bordul motonavei „Transilvania”, amiralul în rezervă Sebastian Eustaţiu a salutat cu cea mai mare satisfacţie sosirea în apele româneşti a noii nave-şcoală „Mircea”, urându-le tuturor:
Marinarii prezentului să privească spre acei ai trecutului, să îi întreacă chiar în drumul lor pe întinsul apelor.
Spiritul «Mircea» să fie menţinut şi transmis din generaţie în generaţie în vecii vecilor!”.




Onor la galion!

Copiii crescuți pe puntea noului «Mircea» vor duce și de aici înainte, pe întinsul mărilor și oceanelor, cu fală și cinste,  steagul și numele de român, spre bucuria noastră și slava României.
Bătrânul «Mircea» a dat Marinei prezentul, noul «Mircea» îi va asigura viitorul!” – proclama regele Carol al II-lea. Care, de altfel, a hotărât ca pe viitor Școala Navală să se numească Școala Navală a Majestății Sale “Mircea”. Și așa a fost...
 
Nava-școală „Mircea” cu cadeții la bord
 
De peste 85 de ani, “Mircea”, cu galionul emblematic al flotei noastre naționale, este cea mai admirată și adorată navă a Marinei Române. Cu adevărat, simbol al suveranității României pe apă.

Menire împlinită cu prisosință în cele opt decenii și jumătate grație devotamentului și iscusinței unor echipaje destoinice, temeinic instruite și comandate de-a lungul anilor de comandanți vrednici de toată admirația și recunoștința breslei: comandorul August Roman (1939-1941), căpitanul Gheorghe Drimba (1941-1943),  locotenentul Constantin Chiriac (1943-1944), locotenent-comandorul Ioan Stoian (1946-1947), căpitan-comandorul Iosif Biaciu (1947-1948), căpitanul Nicolae Milu (1948-1949, 1950-1951), comandorul Ioan Gheorghe (1952-1955), locotenent-comandorul Vladimir Cosmiceanu (1955-1960), locotenentul Costică Ciocoiu (1960-1962), comandorii Alexandru Hârjan (1965-1973), Eugen Ispas (1973-1977), Dan-Ioan Stăiculescu (1978-1990), Dinu Sorin Pamparău-Sălăvăstru (1990–2006), Ioan-Gabriel Moise (2006-2018), Mircea Cristache Târhoacă (2018-2023) și de căpitan-comandorul Silviu-Marius Moraru, în prezent.

Peste ani, patru dintre aceștia au fost înaintați la gradul de amiral: August Roman, viitor șef al Statului Major al Marinei (1945-1946), în activitate, iar Gheorghe Drimba, Eugen Ispas și Alexandru Hîrjan, în retragere.
 
Galeria comandanților navei-școală „Mircea”. Autor: Locotenent-comandor (r)/comandant de cursă lungă Vasile Bănaru
Drept pentru care, la zi aniversară, sub marele pavoaz al arsenalului celor mai frumoase tradiții marinărești, cu venerație în suflet și copleșitoare admirație în priviri, îl contemplăm în toată splendoarea sa, urându-i seniorului Forțelor Navale:
BUN CART ÎNAINTE spre noi orizonturi centenare și circumterestre!
 
Bibliografie:
  1. Colecția publicațiilor „Marea Noastră”, „Realitatea ilustrată”, „România”, „Timpul” și „Universul”
  2. Marian Moșneagu, Gabriel-Octavian Nicolae, „«Mircea», voievodul velelor”, Editura Ex Ponto, Constanța, 2014
Sursa foto: Colecția Marian Moșneagu
 
Despre Marian Moşneagu
Comandorul (r) dr. Marian Moşneagu s-a născut la 29 iunie 1961, în comuna suceveană Boroaia, „în pridvorul Bucovinei”, însă în 1976 destinul i-a călăuzit pașii spre Liceul Militar de Marină „Alexandru Ioan Cuza” din Constanţa. A urmat apoi cursurile Institutului „Mircea cel Bătrân” (1980-1984) şi ale Facultăţii de Litere, Istorie, Drept şi Teologie, specializarea Istorie, din cadrul Universităţii „Ovidius” Constanţa (1995-1998), unde a finalizat și studiile aprofundate (1999). Ulterior, a devenit doctor în Istorie, la Universitatea din Craiova (2004). La numai 40 de ani a devenit cel mai tânăr director al Muzeului Marinei Române (2001-2006) şi primul ofițer de marină şef al Serviciului Istoric al Armatei (2007-2016).
Este autor al lucrărilor „Ziua Marinei la români” (2002), „Cultul apelor la români” (2004), „Politica navală postbelică a României (1944-1958)” (ediţia I 2005, ediţia a II-a 2006), „Odiseea navei-şcoală «Constanţa»” (2004), „Regele şi Regina Mării Negre. File din istoricul distrugătoarelor & fregatelor «Regele Ferdinand» şi «Regina Maria»” (2006), „O istorie tragică a Marinei Comerciale Române” (2006), „Dicţionarul marinarilor români” (2008), „Eroii Marinei Române” (2009), „Elita Marinei Regale Române în rezistenţa anticomunistă” (2010), „Presa Marinei Române. Dicţionar bibliografic” (2011), „Crucişătorul «Elisabeta» în campanie” (2012), „Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale” (2013), „Fregata-amiral «Mărăşeşti»” (2014), „Uniformele Forţelor Navale Române” (2016), „Şefii Statului Major al Forţelor Navale. Enciclopedie” (2016), „Amiralii României. Dicționar enciclopedic” (2017), „Cavalerii Mării Negre. Ofițeri de marină distinși cu Ordinul Militar «Mihai Viteazul»” (2019), „Armata Română pe frontul Canalului Dunăre-Marea Neagră” (2020) și „Legendele «Albatrosului»” (2021) și coautor al altor 30 de albume, ghiduri, dicționare, enciclopedii, monografii și culegeri de documente. Este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (1992) și al Comisiei Române de Istorie Militară (1999) și redactor-șef al revistelor „Cap Compas”, „Magazin Nautic” și „Misiunea”.
 
Citește și:
Lumea marinarilor Din nou spre America. „Mircea”, SUA, Canada

Lumea marinarilor Aplauze pe scena Atlanticului. „Mircea”, SUA, botez marinăresc

 
 
 
 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii