Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
20:40 20 04 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Istoria Dobrogei - Bibliografie Artemidor (sec. II) - „Tălmăcitor de vise”

ro

24 Feb, 2024 16:30 4869 Marime text
  • Grecul Artemidor s-a născut în marele polis Efes (litoralul egeean al Asiei Mici/Turciei asiatice) și a trăit în jurul anului 170. Își spunea Daldianul deoarece mama sa se născuse în localitatea Daldis (Asia Mică). Artemidor a redactat „Tălmăcitor de vise”, un volum în cinci cărți despre interpretarea viselor. (ed. Gh. Ștefan)
 
În Cartea I a „Tălmăcitorului de vise”, este menționat diferența în obiceiul tatuajului la traci și la geți, precum și vecinătatea lor geografică: „8. Astfel la traci sunt tatuaţi copiii nobili, iar la geţi sclavii. Dintre aceştia, ultimii locuiesc la nord, iar ceilalţi la sud.”
 
Anterior, au mai scris despre obiceiul tatuajului la popoarele de la Dunăre grecii Aristofan (sec. V-IV î. H.), Clearh (sec. IV î. ), Strabon (sec. I î. H.), Plutarh (sec. I-II) și Dion Chrysostomos (sec. I-II).

În comedia „Babilonienii”, păstrată la bizantinul  Hesychios (sec. VI), Aristofan spunea despre istrieni: „Aristofan numește <istriene> figurile sclavilor din Babilonienii, deoarece sunt tatuați. Căci locuitorii de pe lângă Istru se tatuează și se îmbracă în veșminte colorate. Dionisiu afirmă că atunci când cineva mai mare la istrieni este numit , aceasta i se spune în mod ironic, ca și cum ar avea fruntea curată și albă; trebuie, dimpotrivă, să înțelegi că este tatuată.”
Probabil că Dionisiu a fost un comentator al tragedianului grec contemporan Euripide.
 


În scrierea „Vieți”, Clearh  evoca insulta adusă nevestelor tracilor sud-dunăreni de către nevestele sciților nord-dunăreni învingători: „Nevestele sciților  au tatuat trupul femeilor trace – al acelor [traci] care locuiesc în vecinătate, la vest și la nord – făcând un desen cu ace. De aceea, după mulți ani, femeile trace care au fost batjocorite au șters [urma] nenorocirii lor într-un fel special, gravând desene și pe restul pielii, pentru ca semnul insultei și al rușinii ce se aflau pe ele, fiind socotit că intră în desenul ornamental, să șteargă ocara prin calificativul de podoabă.”
În clasicul tratat „Geografia” (VII, 5), Strabon precizează că tatuajul era un obicei balcanic,: „4... [Locuitorii de lângă Adriatica – n. G. Ș.] se tatuează întocmai ca şi toate neamurile ilirice şi trace.”
 
În scrierea „Despre răzbunarea târzie a divinității”, Plutarh face legătura între obiceiul tatuajului și legenda eroului poet Orfeu: „12. ... Nu-i lăudăm nici pe traci, care până astăzi îşi tatuează femeile ca să-l răzbune pe Orfeu. ...”
 
În Cartea XIV din culegerea „Discursuri”, Dion Chrysostomos  (Gură de Aur) face referire la obiceiul aristocratelor trace de a se tatua cu fierul roșu: „19. (...) – Și de ce nu? Ai fost vreodată în Tracia? – Da, am fost. – N-ai văzut oare acolo femeile libere pline de semne făcute cu fierul roșu și care cu cât au mai multe semne și mai variate, cu atât se arată mai nobile și din părinți de ispravă?”
 
Bibliografie
Oneirocriticon libri V ex recensione Rud Hercheri, Teubner, Leipzig, 1864.
GHEORGHE ȘTEFAN (redactor responsabil) /INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE AL ACADEMIEI RPR, Izvoare privind istoria României, vol. I, Ed. Academiei R. P.R., București, 1964. (CII. Artemidor din Daldis)
 
Sursa foto: ZIUA de Constanța - Exponate Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța 


Despre Marius Teja
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar din 2020 editează blogul „Națiunea Armână“.
 

Citește și:

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Aelianus (sec. II-III) - „Despre animale”, „Felurite istorioare”
 

 

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari