Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
03:32 07 05 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală Ștefan Bezdechi -135 de ani de la naștere

ro

24 Apr, 2021 00:00 2237 Marime text
  • Pe 24 aprilie 1886 se năștea filologul Ștefan Bezdechi
 
Venit pe lume în urmă cu 135 de ani, la 24 aprilie 1886, Ștefan Bezdechi urma să devină unul dintre cei mai proeminenți promotori ai clasicismului antic în cultura românească.
Se năștea la Ploiești, într-o familie de aromâni și, în 1945, își lua doctoratul în filologie clasică, fiind numit ulterior membru corespondent al Academiei Român. I se recunoștea astfel prestigiul și contribuția importantă la cunoașterea filozofiei și literaturii eline, latine și bizantine.
Una din preocupările sale de capătâi a fost viața și opera poetului latin Ovidiu, pe care l-a tradus și despre care a scris în mai multe rânduri, cu pasiune și erudiție.

În revista „Analele Dobrogei” din 1928, descoperim intervenția prestigiosului filolog pe marginea elegiilor ovidiene, a legăturii dintre Dobrogea și ilustrul poet sulmonez și a importanței nu doar literare, ci și documentare, a operei sale: „pentru doritorii de a cunoaşte trecutul roman al acestei provincii, Ovidiu e cea mai veche şi cea mai prețioasă mărturie, căci în elegiile lui pontice sânt presărate atâtea ştiri despre pământul şi vechii locuitori ai litoralului stâng ar Marii Negre”.
 

„Împăratul Traian şi poetul Ovidiu au fost singurii romani de seamă, cari au venit în contact mai întins cu țara noastră. Dacă unul a intrat cu oştile sale neînvinse prin extremitatea vestică a Ţării, spre a aduce la ascultare pe semeţul crai Decebal, celuilalt i-a fost scris să-şi petreacă ultimii ani ai vieții sale în surghiun la extrernitatea răsăriteană a Dobrogei, în vechia Tomis.
Traian a intrat în patrimoniul tradiției şi legendei noastre; Ovidiu a rămas însă pe meleagurile noastre ca şi un necunoscut. Poporul şi legenda nu-l cunoaşte. Abia dacă doar cărturarii noştri au luat contact prin liceu cu opera lui. Azi el e scos chiar şi din licee, lucru care constitue, fireşte, o mare greşală. Pe vremuri elevii învățau hexametrul latin cu Metamorfozele ilustrului poet şi e caracteristic că avem nu mai puţin de trei ediţii ale Tristelor şi Scrisorilor din Pont în româneşte: I. Nădejde, O. Dem. Theodorescu şi acum în urmă (1921) Anghel Marinescu au căutat să pue la îndemâna liceanului român elegiile prin care delicatul bard din Sulmona îşi cânta nostalgia lui pe malul stâng al Pontului Euxin.

 

DESCARCĂ GRATUIT COLECȚIA „ANALELE DOBROGEI” ÎN FORMAT PDF! 

E curios că până azi n'avem încă o traducere completă a acestor armonioase elegii, pe care ar fi trebuit să ni le revendicărn de mult, ca unele ce sânt scrise pe pământul nostru. Să nădăjduim că viitorul apropiat va umple şi această regretabilă lacună. Câteva bucăţi au fost cu talent puse în versuri ronâneşti de către Hajdeu, St. Vârgollci şi I.U. Soricu. D. C. Brătescu a scris, pe vremuri, în Anuarul de Geografie un substanţial studiu despre «Dobrogea la Ovidiu», iar subsemnatul a tradus în întregime cele cinci cărţi din Tristia. - lată mai toată literatura românească referitoare la gingaşul poet sulmonez, care se văita aşa amarnic de gerul siberian al Scythiei Minor, siberian, căci pentru el Dobrogea era o adevărată Siberie. Nici că se poate comparaţie mai potrivită. Pentru el surghiunul la Tomis a fost un adevărat Pohod na Sibir. Dar ceea ce e mai interesant pentru cine are curiozitatea să răsfoiască opera lui anterioară exilului, e că poetul avea părerea aceasta despre Scitia noastră chiar înainte de a fi surghiunit în ceea ce, pentru locuitorii Romei, era marginea estică a pământului, Extremul Orient, cum am zice noi astăzi[...].
Pentru doritorii de a cunoaşte trecutul roman al acestei provincii, Ovidiu e cea mai veche şi cea mai prețioasă mărturie, căci în elegiile lui pontice sânt presărate atâtea ştiri despre pământul şi vechii locuitori ai litoralului stâng ar Marii Negre.
Aceste ţărmuri, pe care poetul roman Ie-a blestemat atât, sânt azi ţelul dorit al atâtor vilegiaturişti, cari vin aici să caute aer curat, soare şi sănătate. Dar cu această Tomis, în ultimii ani ai exilului, sfârşise prin a se împăca şi Ovidiu.
Azi, când malul stâng al Pontului începe să se acopere de vile luxoase şi să freamăte de neastâmpărata viaţă a urmaşilor, umbra străbunului Ovidiu nu se va mai fi simţind atât de singuratică.”

 

 #citeşte mai departe în Analele Dobrogei 
#Analele Dobrogei, Anul IX, vol II, 1928 
#Ștefan Bezdechi
 
Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.   

DREPTURI DE AUTOR  

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.   b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.    

Sursa foto: imagoromaniae.ro

Citeşte şi:    

Ștefan Bezdechi - filolog şi traducător din marii poeţi antici, din filosofi greci şi latini

#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei: „A pune în dubiu stăpânirea românească asupra Dobrogei, înseamnă a clătina însăşi temelia ţării”   

#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: „Iată ce poate face mintea omenească”     
 
 

Galerie foto:


Comentarii








Cele mai recente postari