#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „S'a tăiat şi tot tăiat, fără normă, fără control, jaful s'a practicat în toate felurile în averea publică”

 
Volumul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“, unde istoricul Stoica Lascu a indexat cronologic articole de presă din perioada imediat următoare revenirii Dobrogei sub administrație românească, ne oferă prilejul de a ne reconecta cu situația provinciei și viziunea jurnaliștilor asupra diverselor aspecte sociale și economice ale vremii.

În ziarul „Dobrogea”, ITI, nr. 48, din 18 august 1902, putem parcurge un articol referitor la starea îngrijorătoare a fondului forestier și nepăsarea scandaloasă a autorităților față de jaful organizat împotriva „frumoaselor păduri cu cari odinioară judeţul Tulcea era brăsdat”.

Iată că, și în urmă cu mai bine de un secol, era de actualitate problema defrișărilor iraționale și a exploatării ilegale a „terenurilor păduoase”:
 

„O adeverată harababură se petrece cu pădurile judeţului Tulcea. Se petrec sub ochii noştri, lucruri şi fapte cari trebue să ne întristeze.
Cu toții privim şi stăm nepăsători faţă de devastarea continuă a pădurilor din judeţul Tulcea şi nici seamă nu ne dăm de acest incalculabil rău în ceea ce priveşte viitorul economic al judeţului nostru. De unde judeţul nostru, până mai eri, era brăsdat de întinse păduri, azi graţie lipsei de control şi de direcție, terenurile păduroase se micşorează pe zi ce trece.
Unii din cei îndreptăţiţi de a veghea şi contribui la ameliorarea terenurilor păduroase, s'au arătat lipsiţi cu totul de sentimentul datoriei, au găsit un vast teren de exploatat, căci, pădurea creşte, unde tai azi mâine creşte.
S'a tăiat şi tot tăiat, fără normă, fără control, jaful s'a practicat în toate felurile în averea publică, s'a operat putem zice cu drept cuvînt, ca în Vlăsia.
  DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF  
D. Missir, fostul ministru al Domeniilor, cu ocasiunea visitei făcută judeţului Tulcea, a rămas scandalizat de starea pădurilor din judeţul nostru şi să se noteze că, d. Missir, n'a avut nici putinţa nici timpul material de a vedea şi controla totul.
Cert este că frumoasele păduri cu cari odinioară judeţul Tulcea era brăsdat, au început să dispară şi acesta fiind că nu s'a păzit nici o normă raţională în exploatarea pădurilor; după cum cert mai este că, unii din cauza lipsei de control şi-au făurit averi fabuloase.
Ocolul Babadag care avea peste 14.000 hectare pădure, nu ştim dacă azi mai are pe jumătate; şi ceea ce a mai rămas, arată norma operaţiunei. Pentru a pune capăt acestei stări jignitoare, cerem să se dea o mai de-aproape atenţiune terenurilor păduroase din judeţul nostru, exploatările să fie făcute după norme raționale dictate de ştiinţa silvică şi un control mai eficace să înfrăneze lăcomia unora, asigurând resursele statului.
Cerem să înceteze harababura de astă-zi din administraţia pădurilor din judeţul nostru, ca exploatările să se facă după norme raționale şi măsuri urgente să se ia ca să se planteze dealurile acestui judeţ, ştiut fiind căt de bine-făcătoare sunt pădurile pentru regularea climatului şi căderea mai deasă a ploilor fără de care, terenurile agricole cu constituţia lor organică, ar fi cu totul sterpe. Şi ceia ce ne îndreptăţeşte a spera că măsuri se vor lua, este faptul îmbucurător că la Ministerul de Domenii a început a se da o mai mare atenţiune pădurilor, creîndu-se în acest scop, o direcţie separată exclusivă a terenurilor păduroase.
Totuşi, până una alta, nemerit ar fi din partea celor de la Ministerul Domeniilor ca, o anchetă să se trimeată în judeţul Tulcea, spre a cerceta starea pădurilor şi a lua măsurile de îndreptare.
Nu ne îndoim că Ministerul Domeniilor să fie luat măsuri raţionale în ceea ce priveşte exploatarea pădurilor, dar bunele disposiţiuni au rămas numai pe hărtie, iată de ce faţă cu realitatea lucrurilor, cerem să înceteze harababura privitoare la disposiţiuni au rămas numai pe hărtie, iată de ce faţă cu realitatea lucrurilor, cerem să înceteze harababura privitoare la disposiţiuni şi cu practica reală a faptelor.
Şi scandalul trebuie să se curme.”

 
#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.


Sursă foto: ilustraţie din „Istoria Dobrogei”, de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu 

Citeşte şi:

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Vizita familiei regale la Tulcea - „zile cari vor rămîne neşterse din inemele dobrogenilor“

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Ioan N. Roman, despre drepturile cetăţeneşti ale dobrogenilor, la începutul secolului XX

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Soluţiunea ce se impune e aceasta - Întărirea elementului românesc şi îndrumarea Dobrogei pe calea propăşirei“