Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
19:57 04 12 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

DobrogeaDigitală Dobrogea, provincia asupra căreia „ochiul pururea neadormit al Suveranului, a veghiat vecinic”

ro

15 Oct, 2021 00:00 1789 Marime text
  • Pe 15 octombrie 1879, Carol I sosea la Tulcea, în prima sa vizită în Dobrogea
La aproape un an de la revenirea sa sub administrație românească, Dobrogea era vizitată, pe 15 octombrie 1879, de prințul Carol I, care sosea la Tulcea, pentru a pune piatra de temelie a Monumentului Independenței.
 


În prima sa incursiune în Dobrogea, Carol I era însoțit de Mihail Kogălniceanu, ministru al Afacerilor Interne, și ajungea în orașul nord-dobrogean venind pe Dunăre, cu vaporul austriac „Arpad“.
 
În vizita întinsă pe câteva zile, suveranul a vizitat școli, cazarme, biserici și a așezat el însuşi piatra de temelie a  monumentului comemorativ „al vecinicei reanexări a Dobrogei către ţara mamă”. El avea să poarte inscripția: „Ridicatu-sa acest monument de cetăţenii tulceni ai ţării, în anul MDCCXCIX spre vecinica amintire a readucerii Dobrogei la căminul strămoşesc prin vitejia armatei române sub conducerea Regelui Carol I”.
 
În ziarul „Dobrogea” (V, nr. 123, 5 mai 1904) această vizită istorică este rememorată, 25 de ani mai târziu, cu ocazia revenirii la Tulcea a regelui Carol I, materialul fiind un elogiu adus celui mai important domnitor al României, precum și interesului său special pentru provincia transdunăreană, față de a cărei dezvoltare și prosperitate a fost întotdeauna preocupat.
 
Textul, cuprinzând parcursul pe larg al vizitei regelui, discursurile, atmosfera de sărbătoare, localitățile și obiectivele vizitate, este antologat în volumul istoricului Stoica Lascu, Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei”.

„În adevăr, în lungul interval de 25 ani, de cînd această provincie a fost realipită la Patria-Mumă, ochiul pururea neadormit al Suveranului, a veghiat vecinic asupra destinelor ei.
Azi Dobrogea, graţie viului interes ce i s'a purtat, privită din toate punctele de vedere, prezintă aspectul unei ţări civilizate. În direcţiunea culturală s'a lucrat cu atîta rîvnă, mai ales la sate, încît n'au rămas de cît prea puţin localităţi unde să nu se găsească o şcoală. Cu foarte multă dreptate afirmă d. Luca Ionescu, prefectul judeţului, în expunerea situaţiunei pe anul trecut, că în nici un judeţ din stînga Dunărei nu există şcoale aşa frumoase ca în judeţul Tulcea.
Sentimentele naţionale şi iubirea de patrie au prins puternice rădăcini în inimele dobrogenilor, şi de la Kilia pînă la Arab-Tabia, toată suflarea, indiferent de origină, simţeşte romîneşte. Prin şcoală, care a fost de o potrivă deschisă şi obligatorie pentru toate neamurile ce alcătuesc populaţiunea acestei provincii, sentimentele nobile, adormite de veacuri, au fost redeşteptate, şi dobrogeanul a fost chemat a-şi exercita şi drepturile sale. De unde mai înainte dobrogeanul nu ştia de cît datoriile sale, azi, graţie regimului constituţional, el ştie că are şi drepturi; şi atunci cînd le vă căpăta în întregime, va şti să şi le exercite, animat de toate bunele sentimente pentru patria sa.
Cultul celorl'alte religiuni, n'a fost întru nimic stînjenit, din contra. Statul romîn cheltueşte sume destul de însemnate pentru întreţinerea moscheelor şi a şcoalelor musulmane din Dobrgea, - de alt-fel, în cazul de faţă, o excepţiune care onorează stăpînirea romînească în această provincie.
Porţile mari ale instituţiunilor de dreptate, au fost largi deschise şi justiţia a fost de o potrivă pentru toţi, - fără nici o deosebire de origină sau confeziune.
Mai mult: pentru populaţiunea musulmană s'au constituit tribunale prezidate de kadii, cari judecă neînţelegerile ivite între musulmani după prescripţiunile Coranului. Şi aceste instituţiuni sînt întreţinute tot pe socoteala statului romîn.
În locul căilor de comunicaţie cari la venirea nouei stăpîniri aci, se aflau într'o stare cu totul primitivă, formînd o piedecă de neînlăturat comerţului, azi Dobrogea e brăzdată în lung şi lat de şosele solide şi bine construite; o cale ferată, un pod mare peste Dunăre, un serviciu de navigaţiune fluvial şi maritim, fac ca comerţul Dobrogei să înflorească din zi în zi; iar porturile Sulina şi Constanţa, au devenit prin aceasta porturi cu o reputaţiune europeană.
Pentru înlesnirea atît a comerţului, a administraţiei, cît şi a publicului în general, toate comunele din Dobrogea sînt legate prin fire telefonice. Prin urmare nimic din ceia ce necesită unui stat civilizat nu lipseşte acestei provincii Totul s'a făcut atît de bine, şi într'un interval atît de scurt. Ceia ce în alte părţi a necesitat, pentru a se săvîrşi, secole întregi, aci s'a făcut numai în 25 ani.
Populaţiunea dobrogeană a arborat drapele şi oraşul a fost frumos pavoazat pentru primire după 25 ani a Aceluia care cu atîta înţelepciune, rupînd lanţurile robiei şi a lincezelei de secole, a condus destinele acestui ţinut.
Azi Dobrogea a fost în sărbătoare, de pretutindeni se înălţau către Cer rugi A-Tot-Puternicului, pentru a dărui viaţă lungă Înţeleptului Rege Carol I şi Augustei Sale Dinastii.
De pe colnicul «Hora», de la poalele monumentului comemorativ care va vorbi viitorimei despre vitejia armatei romîne şi a Marelui ei Căpitan, ducînd în depărtări şi glorificînd faima ostaşilor şi înţelepciunea Bunului Suveran, înconjurat de Augusta Dinastie M.S. Regele Carol I a mai privit odată peste frumoasele plaiuri ale Dobrogei pentru a cărei liberare a făcut cele mai mari sacrificii.”




#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“ 
#Autor Stoica Lascu 
 
Dacă, în urmă cu 123 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.    

DREPTURI DE AUTOR  
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa.sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto: imagoromaniae.ro

Citește și:

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: „Frumosul monument, vecinica amintire a unor eroice timpuri”
 
 
Comentarii