Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
17:40 23 01 2022 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală - Acces universal la informație „Cetăți și orașe greco-romane din noul teritoriu al Dobrogei”, de G. Popa-Lisseanu

ro

06 Dec, 2021 00:00 655 Marime text

 
Biblioteca virtuală pe care o lansam în urmă patru ani, aducând digitalizarea în atenția administrației publice locale, instituțiilor culturale și nu numai, a devenit acum de o actualitate fără precedent, la nivel global. 
 
Mesajul central al acestei inițiative vine de la nivel universitar - Biblioteca Ioan Popișteanu a Universității Ovidius Constanța, în parteneriat cu Asociația  Ștefadina și cu sprijinul ziarului ZIUA de Constanța, aduc în spațiul public, primul filon de semnături ale strămoșilor noștri.
 
Mai exact, Colecția Specială, compusă din peste o sută de volume, dintre care și cărți de patrimoniu, care au o vechime de câteva sute de ani, au fost restaurate și digitalizate și oferite prezentului și, mai ales, viitorului.
Ca o continuare a proiectului nostru #Dobrogea Digitală - Acces Universal la Informație, lansăm fondul de carte restaurat și digitalizat, care poate fi accesat atât pe site-ul ZIUA de Constanța în secțiunea Dobrogea și Biblioteca Universității Ovidius Constanța, cât și pe site-ul Bibliotecii Universitare „Ioan Popișteanu”.


 
Volumul „Cetăți și orașe greco-romane din noul teritoriu al Dobrogei” este scris de istoricul și filologul român Gheorghe Popa-Lisseanu, elev al lui B. P. Hașdeu și a lui G. Dem. Teodorescu.

Membru corespondent al Academiei Române, autorul și-a dedicat întreaga viață cercetării și căutării dovezilor cu privire la daci și teritoriile acestora. A studiat, de asemenea, texte medievale latine și grecești publicate până la constituirea formațiunilor statale românești.

În acest volum, tipărit în 1921, autorul încearcă să adune laolaltă datele istorice şi geografice apărute sporadic în publicațiile românești, să promoveze studiile arheologice din noul teritoriu al Dobrogei și să stabilească gradul de romanizare la care ajunsese provincia, cu cel puțin două secole înainte ca romanii să pătrundă în Dacia.

Popa-Lisseanu vorbește cu admirație despre civilizaţia greco-romană de aici și susține că „nici cotropirile barbarilor dela nord, nici sălbatica stăpânire turcească de peste 600 de ani, n-a putut să o nimicească.. cu totul. Sperăm chiar că va sosi odată vremea când se va dovedi că muntoasa Dobroge a avut aceeaş importanţă în plămădirea de odinioară a statului nostru, pe care a avut-o şi ținutul de la cotul de sus al Dunării, regiunea Vidinului, pe care a avut-o chiar munţii Carpaţi.”

Puternicele legături dintre civilizația greacă și cea latină, în întreaga Dobroge, sunt dovedite de mulțimea de vestigii antice din această zonă, iar autorul se oprește la doar câteva dintre ele, aflate mai ales în zona sud-dunăreană, mărturisindu-și neputința de a întreprinde un studiu exhaustiv.

Lucrarea este însoțită de o inedită hartă a Dobrogei din timpul romanilor și de câteva zeci de ilustrații cu fotografii sau desene reprezentând ruine arheologice, fragmente de monumente și stele funerare, imagini ale vechilor orașe dobrogene aflate azi pe teritoriul Bulgariei. 
 
Despre Gabriela TITZ
 
Absolventă a Facultății de Litere din cadrul Universității București (promoția 1993), cu un master în Drept și Administrație Europeană, a fost, timp de șapte ani, redactor al revistei culturale „Tomis“. A lucrat în domeniul consultanței, dar și ca inspector, în Direcția de Proiecte Europene a Consiliului Județean Constanța și în cadrul Agenției Județene de Plăți și Inspecție Socială. A tradus și a publicat, individual sau în calitate de co-autor, șapte volume apărute la edituri românești de prestigiu. În prezent, este redactor proiecte culturale la ziarul ZIUA de Constanța, traducător și consultant în domeniul proiectelor cu finanțări externe.
 
Citește și:
Dobrogea și Biblioteca Universității „Ovidius“ Constanța
 
Volumul are 108 pagini și poate fi descărcat de mai jos.
 
 
 
Citește în format integral

58

Comentarii








Cele mai recente postari