Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
18:46 01 03 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#Dobrogea Digitală „E penibil ca, în veacul în care trăim, să se afle fiinţe care nu sunt în stare să se înţeleagă din viu grai cu semenii lor”

ro

27 Jan, 2021 00:00 582 Marime text
 

În ziarul „Dobrogea jună”, VIII, nr. 5, din 29 ianuarie 1912 (indexat în volumul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“.), descoperim un articol care comentează pe marginea inițiativei reprezentanţilor musulmanilor care cer autorităţilor redeschiderea şcolilor confesionale în Dobrogea.

Materialul intitulat „Încercare nenorocită” critică rezistența „populațiunii” minoritare de a învăța limba țării unde trăiesc, pledând pentru „o mai bună cunoştinţă a limbii româneşti, care în viaţa socială e cu mult mai trebuitoare”.

Menționăm că „școlile froebeliene” la care se face referire în text sunt, de fapt, grădinițele, un concept înființat – la mijlocul secolului XIX - de pedagogul german Friedrich Froebel, care a imaginat acest sistem în care copilul până la șapte ani învață să vorbeasc și este ajutat să descopere lumea și pe sine printr-un sistem de joacă liberă ghidată, prin cântec, dans și grădinărit. Inițial, fiecare grădiniță avea propria grădină cu flori și legume, unde copiii învățau ce înseamnă să sădești și să îngrijești o plantă vie (de unde a rămas și denumirea de „kindergarten”).
 

„Am înregistrat şi noi informaţiunea că o delegaţie de musulmani din judeţul Constanţa ar fi pornit la Bucureşti, spre a cere Ministerului de Instrucţie Publică să permită deschiderea de şcoale confesionale musulmane, să abroge dispoziţiunea care obligă copii musulmani de a frequenta şcoalele freobeliene şi să modifice orarul şcoalelor mixte în sensul ca în orele de după amiază să se predea numai limba turcească.

Care o fi rostul acestei intervenţiuni, uşor de ertat, dacă pornea din rândurile bătrânilor crescuţi în alte vremuri, dară care datorită - zice-se - tinerilor, e greu de înţeles.

E fapt în deobşte cunoscut că guvernul român a fost faţă de musulmanii Dobrogei nu numai drept, dară şi în deosebi binevoitor.

S'a respectat cu sfinţenie de către autorităţi religia lor şi s'au luat în totdeauna măsuri pentru a impune acel respect şi populaţiunei de altă credinţă; nu s'a adus atingere nici tradiţiunilor, nici moravurilor strămoşeşti, ci dinpotrivă, prin înfiinţare de tribunale speciale, musulmanii din Regat sunt judecaţi cu aceleaşi legi care fiinţează în împărăţia otomană; s'au înlesnit mijloacele învăţământului limbei turceşti, în care scop s'au creat şcoale musulmane, ale căror învăţători sunt plătiţi de stat, precum tot statul a luat sarcina lefilor învăţătorilor de pe lângă şcoalele mixte săteşti, al căror număr creşte în fiecare an.

S'a prevăzut pentru fie care judeţ din Dobrogea câte un muftiu, şef religios, care s'a bucurat în totdeauna de o deosebită atenţiune şi a fost deapururea ascultat în toate chestiunile privitoare la co-religionarii săi; pentru recrutarea personalului bisericesc budgetul ţărei a luat în a sa sarcină cheltuielile unui seminar, iar în anii de pe urmă s'a început la Constanţa o moschee monumentală, care, pe lângă altele, stă ca dovadă a viului interes ce poartă cârmuirea, acelei părți a populaţiunei din provincie.

S'a înlesnit pe cât s'a putut pătrunderea în consiliile elective a fruntaşilor musulamni şi s'au încredinţat funcţiuni administrative celor cari îşi dăduseră osteneala de a căpăta cunoştinţele ce se pretind unor slujbaşi. Judeţele şi comunele la rândul lor au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a contribui la ameliorarea soartei neamului musulman; în special s'au ajutat băneşte tinerii doritori de a îmbrăţişa profesiuni liberale, iar dacă numărul burselor acordate nu a fost mai mare, vina nu a fost alta decât lipsa de candidaţi.

În schimbul acelor jertfe nu s'a cerut şi nu se cere nimic extraordinar la supuşii musulmani, nimic în tot cazul care să nu fie prevăzut în legea lor fundamentală, Coranul, care-i îndeamnă cu tot dinadinsul să înveţe limba ţărei în care locuiesc.

Dorinţă de a vedea îndeplinită această cerinţă nu e dealtminterea pornită din o preocupare egoistă - e fireşte penibil că în veacul în care trăim, să se afle într'un organism social fiinţe, care nu numai nu ştiu a citi şi a scrie, dară nici nu sunt în stare să se înţeleagă din viu grai cu semenii lor - dară paguba musulmanilor neştiutori ai limbei noastre e neasemănat cu mult mai mare; pentru dânşii o astfel de stare e un fel de robie, în tot cazul le crează o situaţiune de vădită inferioritate faţă de ceilalţi locuitori; expuşi la înşelăciuni şi la păgubi, ei pregătesc pentru sine şi pentru copiii lor o viaţă de veşnice neajunsuri şi de prea evidente amărăciuni.

Ei intră în lupta pentru viaţă cu desăvârşire dezarmaţi. Astfel fiind, nu suntem în de acord cu niciuna din pretenţiunile formulate de către câţiva musulmani, căci, dacă li s'ar da satisfacţiune, s'ar spori încă numărul cu mult prea mare chiar acum de neştiutori de limbă românească în Dobrogea.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

Nu putem admite deschiderea de şcoale confesionale, de vreme ce se ştie cum au funcţionat cele desfiinţate în trecut; erau parodii de şcoale, - comunitatea neavând mijloacele trebuitoare nici pentru a-şi procura local, nici pentru a plăti dascălii, aşa că cererea de a autoriza crearea de şcoale confesionale nu are decât un singur înţeles: acela de a scăpa pe musulmani de obligaţiunea legală de a'şi trimite copiii la şcoală.

Ne ridicăm asemenea cu toată energia în contra dispensei copiilor de a frequenta şcoalele froebeliene. Acele şcoale au luat fiinţă în Dobrogea tocmai pentru a se ajunge ca copiii de alt neam, dară în special Tătarii şi Turcii de origină, să se familiarizeze cu limba românească. Şcoala froebeliană e singura instituţiune capabilă de a da rezultatul râvnit; copiii în vârstă de 3-7 ani se deprind fără nici o greutate a vorbi orice limbă, apoi numai trecând prin şcoala froebeliană, acei copii se pot folosi de învăţământul şcoalei primare, al cărui program e de a învăţa cititul şi scrisul într'o limbă presupus cunoscută.

Nu suntem, în fine, de părere ca în şcoalele mixte să se predea toată după-amiaza limba turcă - două ceasuri fiind cu totul în deajuns, mai ales că copiii nu vorbesc decât turceşte în casa părintească. Aşa că e neapărat necesar ca majoritatea orelor de clase să fie destinate la o mai bună cunoştiinţă a limbei româneşti, care în viaţa socială e cu mult mai trebuitoare. Din aceste indicaţiuni rezultă că demersul al aşa zişilor tineri musulmani, este nu numai un act necugetat, dară chiar o faptă care tinde a dovedi sentimente duşmănoase faţă de coreligionari.

E straniu ca nişte domni, cari cunosc limba românească şi cari au putut-o învăţa, mulţumită sacrificiilor unor părinţi mai avuţi, să încerce a împiedica pe alţii de neamul lor de a se folosi de aceeaşi cunoştiinţă. Nu vrem să facem procese de intenţiuni, de aceea ne oprim, căci ar fi prea urâtă formularea explicaţi unei ce găsim, al unui astfel de fenomen.

Rugăm dară cu tot dinadinsul pe d. ministru al Instrucţiunei Publice, să pue la dosar petiţiunea ce i s'a înaintat, şi, ca buni prieteni, sfătuim pe cei mai cu vază şi mai cu minte din comunitatea musulmană, să astâmpere zelul necugetat şi chiar criminal al unor astfel de apărători.”

 

#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ 
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu


Dacă, în urmă cu 123 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima .
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa.sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto: arhiva ZIUA de Constanța

Citește și:

#DobrogeaDigitală - „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: „Numai aşa alegătorii vor merge la vot cu minte şi cu băgare de seamă”


 
Comentarii








Cele mai recente postari