Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
00:03 30 11 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#Dobrogea Digitală „Dobrogea nu era şi nu este o colonie a Romîniei”

ro

10 Oct, 2020 00:00 2685 Marime text

În volumul său, „Dobrogea și drepturile politice ale locuitorilor ei”, avocatul, publicistul, poetul și scriitorul Ioan N. Roman, fost primar al Constanței, face un studiu detaliat al parcursului istoric și politic al provinciei, de la starea de provizorat, din primii ani de după revenirea la Țara mamă, și până la deplina integrare, când cetățenii săi au dat „atîtea vădite semne de vrednicie, cînd elementul romînesc a imprimat pe totdeauna caracterul său acestei părţi de ţară şi cînd toate celelalte naţionalităţi, în zilnica lor atingere şi în comuna lor convieţuire, şi-au contopit toate sforţările şi toate sentimentele într'un acelaşi ideal comun - ideea Patriei Romîne.”



Deși provincia transdanubiană era, la început, cvasi-necunoscută oamenilor politici ai Regatului, care o considerau cu „îndoială şi neîncredere”, opera de integrare românească a fost desăvârșită de câțiva patrioți dobrogeni, precum și de eforturile zecilor de mii de cetățeni, de toate naționalitățile. 
 

„Am văzut că, timp de aproape un an şi jumătate de la reincorporarea ei, Dobrogea n'a stat sub regimul «legei dezbătute şi încuviinţate de Naţiune», ci sub regimul Regulamentelor confecţionate de Guvern anume pentru uzul ei, şi că de abia la 9 Martie 1880 s'a promulgat Constituţia Dobrogei, înlocuind regimul regulamentar. Legea de la 9 Martie 1880 este opera d-lui Remus N. Opran, primul prefect de Kustendge, alcătuită în înţelegere cu regretatul M. Kogălniceanu, pe atunci Ministru de Interne.
Departe de a da provinciei, pe cale constituţională, o organizaţie definitivă, care să aşeze pe temelii statornice drepturile cetăţeneşti, -aşa precum fusese cuvîntul Domnesc,-ea este, din contra, o nouă stare de provizorat, o operă necomplectă, care lasă multe chestii mari nerezolvate, (între altele şi chestia proprietăţei), şi însemnează, în multe privinţe, un pas îndărăt, chiar faţă de Regulamentele de administraţie, pe care Ie-a înlocuit.

Nu încape nici cea mai mică îndoială, că concepţia regimului excepţional al Dobrogei a isvorît dintr'o bună şi patriotică preocupare. Dar fost-a şi fericită acea concepţie şi făcutu-s'a oare bine că s'a creat o categorie de cetăţeni romîni sui generis, fără dreptul de a fi reprezentaţi în Parlament, fără dreptul de a dobîndi proprietăţi imobiliare rurale în Ţară şi fără alte atîtea drepturi?
Aceasta este o altă chestie. Şi noi nu hezităm un moment de a declara, că concepţia regimului excepţional dobrogean a fost, din capul locului, o greşeală politică. Dobrogea nu era şi nu este o colonie a Romîniei, azvîrlită în apele vre-unui ocean îndepărtat şi populată de vre-unui trib sălbatec, inaccesibil de civilizaţie. Dobrogea era şi este, din contra, un teritoriu adjacent Romîniei, nemijlocită continuitate a sa; iar în ce priveşte populaţia ei, încă de la 1880 - anul cînd s'a votat legea organică, - ea număra 140.000 de suflete, grupul etnic cel mai numeros fiind tot grupul romînesc, de 44.000 de suflete, toţi oamenii primitori de cultură şi doritori de civilizatie. Singura scuză pentru acei cari au făcut greşeala politică de la 1880 este că nu cunoşteau Dobrogea, - dacă aceasta poate fi o scuză.

«Domnilor (zicea M. Kogălniceanu în şedinţa Camerei de la 29 Ianuarie 1880) - nenorocirea cea mai mare este că, deşi Dobrogea o avem de mai bine de un an de zile, nici presa, nici particularii, nici D-voastră nu v'ați ocupat a cunoaşte această ţară. Din toţi D-voastră nu ştiu dacă sînt patru cari cunosc Dobrogea.»
Necunoscînd-o, oamenii politici de pe atunci, cari dispuneau de soarta ei, îşi făceau despre ea cele mai năstrujnice închipuiri.
Ast-fel, pentru d. N. Dimancea, Dobrogea era un fel de pustietate, iar populaţia ei se alcătuia din Cerchezi şi Tatari, (atîta ştiea şi atîta pomenea d. Dimancea despre populaţia Dobrogei!) «nişte triburi învăţate la insurecţiuni, ca şi locuitorii Bosniei şi Hertzegovinei, cari mai mult în răscoale de cît în ordine au trăit.»

Şi, ca să nu înmulţim, în chip nefolositor, exemplele, iată ce credea însuşi Preşedintele Consiliului de Miniştri, regretatul I. C. Brătianu, despre Dobrogea. El răspundea următoarele d-lui N. Fleva, care combătea proectul de lege şi, cu toate că liberal şi membru marcant al majorităţei, protesta contra tendinţei de a se răpi locuitorilor dobrogeni «drepturile lor primordiale, de oameni ... În pustiile Americii se improvizau Tribunale care judecau pe culpabili şi pe dată îi spînzurau. Et bine, voiţi să ajungeţi în Dobrogea la aseminea stare de lucruri, cu principiile libertăţilor primordiale şi absolute? (Aplause)»

 Dobrogea asemînată pustietăţilor Americei şi locuitorii dobrogeni Pieilor-roşii ! ... Cu ast-fel de informaţiuni despre provincia noastră transdanubiană primite în «aplause» de o Cameră în care, după spusa lui Kogălniceanu, nu se găseau patru cari să o cunoască, e chiar de mirare că Guvernul s'a mulţumit numai cu măsurile restrictive din legea de la 1880, şi n'a mers mai departe pe această cale, cerînd Camerelor o lege şi mai draconiană, cu dispoziţiuni şi mai drastice!....”


#citește mai departe în Dobrogea și drepturile politice ale locuitorilor ei
„Dobrogea și drepturile politice ale locuitorilor ei”
#Autor I.N.Roman

Dacă, în urmă cu 122 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa.sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto: ilustrație din volumul „Dobrogea. 50 de ani de vieață românească
 

Citește și:

#DobrogeaDigitală – „Tomis. Revista eparhială de Constanța”: „Amintiri scumpe. Ioan N. Roman”
 
Comentarii








Cele mai recente postari