Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
08:22 20 01 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#Dobrogea Digitală BCU Cluj, în pas cu vremurile. Acces de la distanță la mii de documente, puse la dispoziția cititorilor

ro

17 Nov, 2020 00:00 2204 Marime text

Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” împreună cu celelalte trei biblioteci centrale universitare din Bucureşti, Iaşi şi Timişoara, reprezintă piloni importanţi pentru învăţământul universitar din România. Aceste instituţii aparţin direct de Ministerul Educaţiei şi deservesc cu prioritate centrele universitare din care fac parte.

Volumul de documente deţinut de cele patru biblioteci, estimat la peste 60% din fondul documentar existent în toate bibliotecile din sistemul de învăţământ, fac din acestea adevărate centre de educare şi cercetare. Serviciile oferite comunităților universitare şi a celor de cercetare trebuie să fie direct proporţionale cu sursele documentare deţinute, să ţină pasul cu dezvoltările TIC şi să se adapteze continuu la cerinţele utilizatorilor.

BCU Cluj, cu rădăcini din anii 1870, este un centru de educare, cercetare, dar şi de socializare, bine apreciat la nivel local, naţional şi international. Resursele tradiţionale ale bibliotecii se împletesc acum cu cele electronice, având capacitatea şi menirea de a satisface cele mai exigente pretenţii.

Catalogul online, constituit începând cu anul 1995 şi care conţine peste 820.000 de titluri, reprezentate în peste 1,5 milioane de volume, este inclus (din 2014) în WorldCat de la OCLC, cel mai mare catalog internaţional. Acest lucru face vizibilă producţia românească de carte şi periodice, biblioteca noastră având drept de depozit legal din anul 1923.  Datorită faptului că producţia editorială pentru depozitul legal ne parvine cu mare întârziere, autorii şi editurile au început să ne doneze direct publicaţii, în format print şi electronic, pentru a putea fi evidenţiate pe plan international cât mai rapid.

Cataloagele tradiţionale digitizate vin să completeze catalogul online cu titluri importante pentru activitatea de informare şi documentare, fiind puse la public pe Internet peste 2 milioane de fişe de catalog.
Cercetarea documentară reprezintă o tradiţie la nivelul bibliotecii, iar produsele bibliografice obţinute ca Bibliografia istorică a României (1994-2010), Anuarul istoriografic al României (începând cu 2011) sau Referinţele critice sunt bine apreciate de istorici şi lingvişti.

Bazele de date ştiinţifice constituie o resursă importantă de informare cu ultimele noutăţi din toate domeniile. Ele au fost prezente la nivelul bibliotecii din anul 1996, iar în 2020 utilizatorul are la dispoziţie o varietate importantă de baze de date cu text integral, dar şi baze de date bibliometrice. Accesul lor se poate face şi de la distanţă,pe bază de permis valid de bibliotecă. Numărul lor fiind mare, accesul este uşurat de portalul unic Ebsco Discovery Service, care permite căutarea simultană în catalogul online şi în toate bazele de date abonate (cu excepţia ProQuest).

Serviciul de acces de la distanţă la resurse ştiinţifice internaţionale face ca instituţia noastră să aibă, pe lângă utilizatori din centrul universitar clujean, şi utilizatori din alte centre universitare din ţară şi chiar din străinătate; anual având în medie 20.000 de utilizatori activi. Acest serviciu a crescut în importanţă, mai ales în perioada restricţiilor de acces în bibliotecă impuse de pandemia Covid-19.

Biblioteca digitală, dezvoltată din 2008, deţine peste 125.000 de documente dintre cele mai reprezentative pentru Cluj şi Transilvania. Dintre acestea 58.374 de descrieri sunt incluse în biblioteca digitală Europeana, adică mai mult de o treime din metadatele furnizate de instituţiile din România. Interfaţa de acces în patru limbi, permite căutarea în metadate, dar şi în textul integral OCR-izat. Această modalitate de accesare a bibliotecii digitale (ca bază de date) este suplimentată cu alte două, ca site-uri web, Transilvanica şi Şcoala Ardeleană, precum şi o interfaţă specială Transilvania 100+ dedicată documentelor digitizate reprezentative pentru Marea Unire.

Pentru a veni în sprijinul studenţilor şi profesorilor de la Universitatea Babeş-Bolyai, în aceste vremuri de restrişte, biblioteca a iniţiat un proiect masiv de digitizare a lucrărilor recomandate în bibliografiile pentru cursuri şi cele pentru examenele de licenţă. Noua platforma, dezvoltată în cadrul bibliotecii, permite accesul doar pe bază de permis de bibliotecă, iar documentele pot fi vizualizate (neputând fi descărcate), fiind vorba de lucrări sub copyright, în marea lor majoritate. Echipa iniţială de punere în practică a proiectului a fost de 80 de persoane, din care peste 50 au fost implicate continuu în crearea de metadate şi scanare. Deşi proiectul a fost demarat doar la sfârşitul lunii aprilie 2020, în prezent (după numai 6 luni) sunt puse la dispoziţia publicului aproape 19.500 de documente, cu peste 5,8 milioane de pagini. Utilizatorul are la dispoziţie posibilitatea de selectare pe facultate, specializare, disciplină, limba şi nivelul de studiu. Aceste criterii pot fi combinate sau omise, documentele fiind regăsibile şi printr-o căutare după autor/titlu/subiect.

La nivelul fiecărei ţări, trebuie să existe biblioteci cu personal de o înaltă ţinută profesională care să asigure atribuirea de numere internaţionale unice standardizate pentru producţia editorială autohtonă. Aceste biblioteci, în general bibliotecile naţionale, sunt integrate în reţele internaţionale şi sunt recunoscute ca agenţii naţionale. În ţara noastră, Biblioteca Naţională a României atribuie identificatori unici internaţionali pentru monografii şi seriale.

Apariţia documentelor digitale în arhive şi biblioteci a necesitat impunerea unui sistem de identificare unic şi a acestora. Este vorba de identificatorii DOI – Digital Object Identifier, care sunt asemeni ISBN şi ISSN-urilor şi se construiesc pe baza unui URL, o pagină web care conţine metadatele documentului digital, cuvintele cheie, abstractul şi referinţele (recomandabil), precum şi informaţii privind modul de acces la textul integral. BCU Cluj, prin parteneriat cu agenţia internaţională CrossRef, a deschis acest serviciu pentru editurile româneşti, din anul 2017. În prezent avem 60 de parteneri, cu peste 150 de titluri de reviste, pe care îi deservim; fiind atribuiţi până în prezent aprox. 7.000 de identificatori de tip DOI.

În concluzie, bibliotecile moderne sunt nevoite să-şi dezvolte funcţia de acces la informaţie, în detrimentul funcţiei de constituire fonduri, prin digitizarea documentelor deţinute şi prin achiziţia de resurse electronice, în special prin licenţe de acces temporare la resurse electronice externe. Acest obiectiv are în vedere accesul cât mai facil şi de la distanţă la resursele informaţionale a utilizatorilor tineri obişnuiţi cu mediul online, dar şi a celor care preferă mediul tradițional de informare şi documentare. Cei din urmă, vor fi constrânşi să se adapteze la aceste schimbări, mai ales în vremuri de restrişte (asemeni celei din perioada pandemiei Covid-19), cu restricţii de a frecventa biblioteca tradiţională.
Toate aceste schimbări la nivelul comportamentului utilizatorilor, vin şi cu schimbări la nivelul personalului din biblioteci, schimbări luate în considerare de echipa de management a BCU Cluj, unele gândite din timp, altele puse în practică sub presiunea regulilor restrictive de la nivel naţional.
 
Despre autor

Olimpia Curta este, de formație, matematician și deține un doctorat în biblioteconomie. Din anul 2005, ocupă funcția de director general adjunct al Bibliotecii Centrale Universitare “Lucian Blaga” din Cluj. Este manager IT și șefa Laboratorului de informatică şi digitizare, responsabilă cu supervizarea complexei activități de trecere pe suport digital a celor mai relevante lucrări din fondul de carte și publicații periodice al BCU Cluj.
A publicat, ca autor sau co-autor, șapte volume cu tematici conexe privind tehnologiile informării şi comunicării.  De asemenea, a semnat zeci de articole de specialitate și a susținut lucrări în cadrul a numeroase conferințe și reuniuni de biblioteconomie.
Membru în ABR (Asociația Bibliotecarilor din România)
Menționată în Enciclopedia Personalităților din România, ediția a 2-a, Zug: Hübners Who is Who, 2007.
Reprezentant al BCU Cluj în Consorțiul Național ANELIS+ din 2009
Membru în EBSCO Publishing’s Europen Academic Advisory Board din 2011
Membru în Comitetul științific al revistei Philobiblon, din 2015

 
 
Comentarii








Cele mai recente postari