Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
19:22 30 10 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeşteDobrogea „Râurile, ca şi munţii ori oamenii, îmbătrânesc şi ele“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

ro

21 Sep, 2020 00:00 1272 Marime text

O lucrare importantă, scrisă de academicianul român Ion Simionescu, în anul 1939, este „O ţară din poveşti”, vol. I, care prezintă, alături de imagini, cele mai frumoase locuri dobrogene. Cartea îi este dedicată stimatului coleg A. Lapedatu, profesor la Universitatea din Cluj. Un alt aspect notabil este faptul că prefaţa a fost semnată chiar de Ziua Învierii din 1928 de către autor, chiar dacă volumul a fost publicat 11 ani mai târziu. Şi cum putea să înceapă o lucrare atât de vastă despre pământul dobrogean decât cu precizarea: „Cel care cunoaşte trecutul istoric al Dobrogei şi a călcat mai îndelung pământul ei, nu va socoti drept exagerare părerea că ea nu are seamăn în Europa”. Imaginile se îmbină perfect cu prezentarea „la pas” a Dobrogei.



Capitolele sunt denumite după popasurile făcute de autor: „De la Galaţi la Tulcea”, „Munţii Măcinului”, „Spre Iacobdeal”, „De-a lungul braţului Sf. Gheorghe”, „Pe valea Taiţei”, „Prin mireasma Teilor”, „Pe braţul Sulinei”, „Insula Şerpilor”, „Popina Raselmului”, „Cherhanalele”, „În lungul Raselmului”, „Apus de soare pe Denistepe”, „Tulcea-Constanţa”, „Hârşova-Cernavodă”, „Pe drumul Englez”, „Prin stepă”, „În lungul coastei”, „Printre dealurile de la sud”.


Textul reprodus mai jos este citat din lucrarea „O ţară din poveşti”, vol. I”


Abătându-te către Cerna, sat bulgăresc cuprins, aşezat ca într-o pâlnie cu pereţi petroşi, apuci calea spre Babadag. Până la Cerna, locul e aproape neted. Ici şi colo răsar spinărr de stânci mai resistente, năruituri din vechiul relief acoperit de mantia netedă a lutului galbăn, adus de vânturile vremii. cvaternare. Ici e Piatra Roşie, dincolo Piatra Râioasă ori Bujoarele largi. Pe toate le domină creasta Priopcei, lamă de cremene albă ca laptele, rămasă mai înaltă decât toate, resistând în lupta îndelungă cu agenţii din afară. Cu cât înaintezi către miază-zi, cu atât se deslușește mai limpede zona întunecată a pădurilor care se ţin dese, lanţ, până la Babadag. E variaţia decorului, în legătură cu cea geologică.


Râurile, ca şi munţii ori oamenii, îmbătrânesc şi ele

Dovadă e frumoasa marmoră găsită la Acpunar, din apropiere„ icoana zeului Mithras, după care- se poate deduce, existenţa templului, deci a unei cetăţi. La Ortachioi locul se lărgeşte. Peisajul e altul, cu totul altul decât cel de până acum. Se desvălue un nou colț variat si mândru din plastica Dobrogei. Suntem în valea Taiţei, cel mai important râu din această provincie. Râurile, ca şi munţii ori oamenii, îmbătrânesc şi ele. Taiţa este icoana unui astfel de râuistovit.


Valea e largă. Râul nu mai are putere să roadă. Coastele văii­ par netezite de o mână uriaşă. Pe fundul albiei, ţârâie un fir de apă limpede abea păstrat peste vară sub umbra frunzelor de captalan, late ca o roată de căruţă. Cât de puţintică să fie apa, ori unde e o blagoslovenie. Umezea1a ei înviorează drumul, ţinându-l mereu verde şi înflorit; puterea ei, cât decât, e folosită de om, trecând'o din mână 'n mână, în sghiaburi râdicate. Dela Moara lui Stan ajunge în a lui Hagi Gheorghe.
 

Din vârf se întinde o largă privire, ce îmbrăţişază o parte variată a Dobrogei

Din vârf se întinde o largă privire, ce îmbrăţişază o parte variată a Dobrogei. În spre sud se întind dealurile împădurite, toate tot una, valuri posomorâte, şi teşite, care se întind până'n Babadag. Spre nord se însiră crestele ţuguiete de porfir dealungul afluentului care vine dinspre Meidanchioi, contrast isbitor ca svelteţă de forme, cu dealurile învecinate, împădurite, ce închid orizontul la apus. Spre răsărit zarea nu se împedică de nimic. E aproape şesul, veche faţă de erosiune, presărată cu martorii vremurilor vechi, dealuri izolate, gheburi spălate sau simple dâmburi largi. E o zonă frământată ca structură și origină, ceia ce-i măreste variaţia, deşi şi peste ea se aşterne acelaş zabralnic de melancolie al ceţii străvezii, nelipsită nici în toiul verii secetoase.



Citește în format integral
„O ţară din poveşti”, vol. I”


DREPTURI DE AUTOR  

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.   b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.   


Citește și:
 

#citeşteDobrogea „Știm toate colţurile din lume, dar nu ne înfiorăm la frumuseţile, fie și sălba­tece, ascunse în țară “. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

Dobrogea la 1896 - Mărturiile unui biograf uitat, locotenentul Athanasie Napoleon Starea aşezărilor, Insula Șerpilor şi alte date generale (III) (galerie foto)


 
Comentarii








Cele mai recente postari