Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
18:55 02 03 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea Personalități dobrogene implicate în evenimentele desfășurate în perioada anilor 1877-1878

ro

18 Nov, 2020 00:00 528 Marime text

Evenimente din anii 1877-1878 au fost posibile datorită implicării unor personalități, a unor mari oameni de stat, precum : Remus Opreanu, Scarlat Vârnav,  Mihail Capșa, Luca Ionescu, Paul Stătescu și Constantin Pariano.


Remus Opreanu a fost primul prefect al județului Constanța, fiind unul dintre cei mai destoinici barbați și oameni politici ai vremii. Progresele înregistrate de județul Constanța, i se datorează în mare parte. S-a implicat în reformarea administrativă, politică, economică, socială, religioasă și culturală. Una din realizările sale a fost fără îndoială statuia poetului Ovidius Publius Naso, exilat la Tomis, și amplasată în piața Independenței. Despre Remus Opreanu putem spune că și-a făcut pregătirea la Paris, alături de fratele său geamăn, Romulus, unde a obținut licența în drept, în anul 1866. Va pleca ulterior în Italia pentru a studia literele. A cunoscut îndeaproape orașele Roma, Neapole, Pisa și Florența. Aici a obținut titlul de laureat în litere, similar titlului de doctor în litere, de astăzi.

Întors în patrie s-a angajat în magistratură, ocupând diverse funcții la Brăila, în Prahova,  Dâmbovița, Focșani și Craiova. A deținut funcția de prefect la Putna, iar în 1878 a fost numit în funcția de prefect al județului Constanța, odată cu reintegrarea Dobrogei în cadrul statului român.
A intrat în Constanța la 22 noiembrie 1878  și a preluat de la autoritățile militare țariste, teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră. Va conduce destinele județului începând cu 23 noiembrie 1878, până în 1883, aducându-și contribuția le dezvoltarea și afirmarea acestuia. Pentru o scurtă perioadă a fost prefect și al județului Tulcea.
 
O altă personalitate implicate în viața Dobrogei a fost colonelul Mihai Capșa. Acesta a luat parte la luptele de la sud de Dunăre din timpul războiului rusă-româno-turc. A participat la confruntările soldate cu obținerea victoriilor de la Plevna și de la Vidin. Ca o răsplată la aceste eforturi a fost numit și în funcția de prefect al județului Constanța, pe care s-a străduit din răsputeri să îl modernizeze.

Prefectul Luca Ionescu a depus eforturi pentru a armoniza interesele generale ale județului cu ale cetățenilor de "diferite naționalități". Era perceput drept un om al viitorului, deținând funția în perioada 1897-1899. A deținut și funcția de prefect al județului Tulcea (1902-1904), datorită experienței politice și administrative pe care o avea.
Munca lui Remus Opreanu a fost continuată de Scarlat Vârnav, în perioda (1902-1904) și (1907-1909), timp în care a finalizat construcția Palatului Administrativ și pe a Palatului de Justiție din Constanța. În județ s-a implicat în realizarea construcției localurilor a 117 școli, a 42 de biserici, a două spitale și a zeci de localuri pentru sediul primăriilor locale.
 
Activitatea agricolă a județului Constanța a fost revitalizată de Constantin Pariano, specialist în agricultură, care va constitui ferme model, după modul de organizare occidental. Experiența administrativă a obținut-o odată cu deținerea funcției de prefect al județului Vlașca, iar ulterior pe cea a județului Constanța ( 1904-1905; 1911-1912; 1921-1922).
 
O figură mai puțin cunoscută, dar care a contribuit la dezvoltarea Dobrogei a fost Paul Stătescu, fost ofițer de carieră, luând parte la campaniile militare de la sud de Dunăre, împotriva Imperiului Otoman. A fost decorat cu ordinul Steaua României și Medalia apărătorilor independenței. A deținut mai multe funcții în administrație fiind prefect al județului Argeș, al județului Tulcea și al județului Ilfov. Pentru activitatea desfășurată în Dobrogea, a primit din partea locuitorilor o cupă de aur, drept mulțumire.
Acești oameni politici, specialiști în administrație, au pus în aplicare măsurile adoptate de guvernele pe care le reprezentau în teritoriu. Indiferent de gruparea politică pe care o reprezentau, toți acești deschizători de drumuri au contribuit la reformarea Dobrogei și la propășirea locuitorilor săi.
 
                                                                                                                        
Surse bibliografice:
S.J.A.N.C., Fond Prefectura județului Constanța (1905-1949)
Petru Vulcan, Albumul național al Dobrogei. 1866-1877-1906, Editura Tipografia Regală, București, 1906.
Virgil Coman, Corina Apostoleanu, Prefecții județului Constanța, Editura Ex Ponto, Constanța, 2011
Stoica Lascu, Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947), vol.1 (1878-1916), Constanța, 1999.

Despre Adrian Ilie
 
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.

 
Citește și:

#citeșteDobrogea: Unirea Dobrogei cu România - 14 noiembrie 1878. Prima etapă în făurirea României Mari (II)

 

Galerie foto:


Comentarii








Cele mai recente postari