Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
22:16 19 04 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea Industria prelucrării lemnului în provincia dintre Dunăre şi Marea Neagră

ro

17 May, 2021 00:00 3615 Marime text
  • Aflat în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța și comentat de noi în mai multe rânduri, volumul „Evoluția Dobrogei între 1918 – 1944”, de Valentin Ciorbea, monografia a fost reeditată cu prilejul împlinirii a 130 de ani de la unirea Dobrogei cu România (noiembrie 1878 – noiembrie 2008) și este, în opinia academicianului Florin Constantiniu, „încununarea unui remarcabil efort de investigație de mai multe decenii, desfășurat de un autor cu vocație și abnegație: vocația istoricului autentic și abnegația cercetătorului, identificat cu profesia sa. 
 
Profesorul Valentin Ciorbea a acumulat o informație impresionantă despre Dobrogea în perioada interbelică și în anii celui de-al Doilea Război Mondial, pe care a valorificat-o în această carte cu ascuțit spirit critic și într-o cuprinzătoare perspectivă istorică.  
 
Industria prelucrării lemnului în provincia dintre Dunăre şi Marea Neagră era apreciată în anul 1928 ca fiind "în curs de dezvoltare".
 
În judeţul Tulcea, două fabrici de cherestea erau mai importante. La Tulcea a funcţionat fabrica "Alexe Avramide" ce avea în 1928 un capital investit de 62.000 lei aur, 30 de lucrători şi o forţă motrice de 275 CP. În anul 1930 producea 46 m3 cherestea în 24 ore, o parte a producţiei fiind exportată în Siria, Egipt şi alte ţări din nordul Africii.
 
La Isaccea a funcţionat fabrica de cherestea "Şt. Boroş", ce avea un capital investit de 79.000 lei, 27 lucrători şi 45 CP.
 
Aflat în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța și comentat de noi în mai multe rânduri, volumul „Evoluția Dobrogei între 1918 – 1944”, de Valentin Ciorbea  monografia a fost reeditată cu prilejul împlinirii a 130 de ani de la unirea Dobrogei cu România (noiembrie 1878 – noiembrie 2008) și este, în opinia academicianului Florin Constantiniu, „încununarea unui remarcabil efort de investigație de mai multe decenii, desfășurat de un autor cu vocație și abnegație: vocația istoricului autentic și abnegația cercetătorului, identificat cu profesia sa. 


„Mai multe ateliere de tâmplărie şi mobilă, denumite în epocă "fabrici", funcţionau la Constanţa. Între acestea, demne de semnalat sunt fabrica "Stanciu Bucioiu" (79 .000 lei aur capital, 4 lucrători, 52 CP), fabrica de tâmplărie "M Gârbă" (14 salariaţi) ş.a.
 
Deşi au existat unele intenţii şi încercări de prelucrare a uneia dintre marile bogăţii ale Dobrogei, stuful, datorită piedicilor venite din partea producătorilor de hârtie care foloseau ca materie primă lemnul, acestea practic nu s-au finalizat.
 
Cum în mod corect s-a subliniat, industria artelor grafice, prin "ramura tipografică a fost foarte bine reprezentată în judeţele dobrogene”.
 

Cele mai importante şi mai mari tipografii au funcţionat la Constanţa

 
„După primul război şi-a reluat activitatea tipografia "Albina" (1915) şi s-au înfiinţat altele, după cum urmează: "Speranţa" (1922), "Dobrogea jună" (1923), "Lucrătorii Asociaţi" (1923), "Modernă" (1937) şi " Tiparul" (193 7). În judeţul Tulcea au funcţionat câteva tipografii, dintre care mai importante erau: "Dobrogea", care funcţionat până în anul 1935, "Modernă" (1941-1948), şi "Curierul Tulcei" (1925-1935).
 
Stadiul dezvoltării industriei în judeţele dobrogene poate fi evaluat şi prin "evidenţierea câtorva indicatori de bază ". Astfel, valoarea producţiei industriale în cele patru judeţe dobrogene era de 708 milioane lei în 1929 şi de 1,2 milioane în anul 1937. Judeţul Constanţa a realizat o valoare estimată a producţiei de 391 milioane lei, situându-se pe locul 27 între judeţele ţării. În judeţul Tulcea, valoarea era apreciată la aproximativ l 00 milioane lei, ceea ce îl situa pe locul 54. Caliacra realiza o producţie industrială de 170 milioane, iar Durostorul de 48 milioane lei”. 
 
#citește mai departe în „Evoluția Dobrogei între 1918 – 1944”, de Valentin Ciorbea 

Dacă în urmă cu 123 de ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR

 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Sursa foto: „Evoluția Dobrogei între 1918 – 1944”, de Valentin Ciorbea
 
Citește și:
 
#Dobrogea Digitală: Prima structură informativă secretă din Dobrogea

Dr. Vasile Sârbu, Dr. Dan Mischianu- Codex Aureus Medicorum Daco-Romanorum 1914-1919 Un panegiric pentru jertfa corpului sanitar în Marele Război și Unirea din 1918

 
 
 
 
 
 
 
 

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari