Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
05:23 21 04 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea Cum era prezentată Dobrogea într-un ghid britanic de călătorii, în 1854?

ro

31 Mar, 2021 00:00 1379 Marime text

La jumătatea veacului al XIX-lea, Dobrogea continua să se afle sub stăpânirea Imperiului Otoman, făcând parte din regiunea administrativă numită eyaletul Silistrei (până în 1864, când se constituie vilayetul Dunării). Ținutul dintre Dunăre și Mare sueferea în acele timpuri, fiind câmp de bătălie și teatru de operațiuni militare în războaiele ruso-turce. Implicit, populația provinciei suferea cumplit iar mulți locuitori se refugiau din calea distrugerilor fie în sate de pe țărmul Dunării, fie chiar dincolo de fluviu, în Muntenia.

După un război ruso-turc, în anul 1829, ca urmare a Tratatului de la Adrianopole,Rusia Țaristă lua cu forța Delta Dunării, pe care avea să o păstreze până în 1856.
Între 1853 și 1856, Rusia și Imperiul Otoman se confruntă din nou, în conflictul ce a rămas înistorie sub numele de Războiul Crimeii. De astă dată însă turcii se aliaseră cu Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei și cu Al Doilea Imperiu Francez (1852-1870) iar această alianță avea să le aducă victoria.
 
În această perioadă tulbure, mai exact în anul 1854, la Londra, apărea unghid de călătorii ce cuprindea informații extrem de interesante despre Dobrogea, un ținut aproape deloc cunoscut la acea vreme. Este vorba despre „A handbook for travellers in Turkey - describing Constantinople, EuropeanTurkey, Asia Minor, Armenia and Mesopotamia", iar în secțiunea a II-a lucrării se aloca un spațiu generos descrierii Dobrogei.
Handbook-ul era editat de celebra Casă Murray, o editură înfiițată la Londra, în 1768, de  către ofițerul de marină John Murray I. De-a lungul vremii, editura cu sediul în Albemarle Street (condusă de urmașii ofițerului) a editat opere ale unor scriitori celebri precum Jane Austen, Lord Byron, Sir Arthur Conan Doyle, Goethe, Herman Melville sau Charles Darwin. Dincolo de publicarea acestor monștri sacri, Casa Murray a scos între anii 1836 -1915 și acest ghid de călătorii, în care prezenta diverse regiuni ale lumii.
 
Rândurile în care este descrisă Dobrogea au, în opinia noastră, o deosebită importanță istorică, fiind printre cele mai vechi publicate în Albion, pentru publicul larg (nu rapoarte oficiale și memorii ale unor politicieni, militari sau ingineri britanici).
Dobrogea era departe de a fi, la acea vreme, o destinație pentru călătorii împătimiți dar cu siguranță descrierea acestui ținut misterios a captat atenția cititorilor.
 
Iată o primă imagine oferită: "La Tchernavoda, Dunărea se apropie de Marea Neagră până la 34 de mile dar este separată de aceasta printr-o peninsulă sau o limbăde pământ înalt numit Dobrudscha. De la Tchernavoda un drum duce la Kustendje, la Marea Neagră, parțial paralel cu un curs de apă sau mai bine zis, cu un lanț de lacuri numite Karasu (azi zona Medgidia). La Bourlack (Burlac - așezare neidentificată), cursul de apă se termină și valea este străbătută de dealuri cu poteci, coline din vârful cărora se vede marea. De la Rassova pe Dunăre și până într-un punct de la Sud de Kustendjie se regăsește o întăritură de pământ numită Valul lui Traian. este sigur că niciun braț al Dunării nu a ajuns până la mare prin această parte a regiunii, unde găsești un neîntrerupt șir de dealuri și coline. Districtul Dobrogea, în cele mai multe sezoane, este un ținut sălbatic, răvășit parțial, într-o vreme, de către tătari iar după 1829 de către ruși. În Nordul extrem răsar Dealurile din Matschin (Măcin), formate din calcar poros ce nu reține apă și nici izvoare de suprafață. populația este redusă ca număr iar așezările sunt împrăștiate iar apa de băut se obține doar din câteva fântâni foarte adânci".
 
Se specifică faptul că recoltele de grâne sunt slabe, întrucât adesea este secetă. Dobrogea nu este însă săracă când vine vorba despre o altă ocupație și anume creșterea animalelor. Astfel, pe pășunile malului dobrogean al Dunări, pot fi văzute numeroase turme de oi și de bivoli. În opinia editorilor de la "Murray Handbook", pustiul dobrogean, cel din centrul provinciei, este un adevărat deșert care se întinde mult spre Sud, până aproape de Bazargic și Varna. Acest deșert nu oferă nici un fel de provizii și se specifică că armatele ajunse aici sunt forțate să care cu ele cantități mari de hrană și rezerve de apă. În Ghid se menționează că, la un moment dat, administrația otomană s-a gândit să realizeze un canal între Dunăre și Mare, pe linia "Tchernavoda-Kustendjie", însă proiectul a picat după ce un inginer prusac, un expert în astfel de acțiuni, a scos în evidență cât de dificilă și de scumpă ar fi fost realizarea obiectivului.
 
La acea vreme, identificarea așezării Kiustendjie cu anticul Tomis era încă o ipoteză dezbătută de oamenii de știință ai Europei. Câțiva ani mai târziu situația avea să devină clară, dar în 1854 "Murray Handbook" publică doar următoarele rânduri:
"Kustendjie sau Constantina (Constantino) este o așezare mică ce se găsește la capătul unui promontoriu flancat din trei părți de mare și înconjurat de inaccesibile prăpăstii de 100 de picioare înălțime. Orașul ocupă un antic sit roman și prezervă încă un mol portuar ruinat, precum și alte vestigii ale perioadei romane". 
 
Rândurile din acest ghid au fost de natură să trezească interesul englezilor pentru acest ținut european cu parfum oriental. Peste doar trei ani, odată cu realizarea concesiunii britanice în Dobrogea (DBSR, Portul Kiustenge și calea ferată Kiustenge-Tchernavoda), numeroși fii ai Albionului ajung în aceste locuri,pentru a-și căuta norocul. O parte dintre ei (precum Joseph Kessler, amintit într-un articol anterior) aveau cu ei ghidul de buzunar „Murray... for travellers"...
 
Bibliografie
„A handbook for travellers in Turkey - describing Constantinople, EuropeanTurkey, Asia Minor, Armenia and Mesopotamia", 1854, third edition, John Murray, Albemarle Street, Londra
 
 Despre Cristian Cealera
Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absolvit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene.
Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018.
 
Citește și:

#citeșteDobrogea: „Colonia" britanică de la Kustendjie - Constanța (1857-1882) (V)
 
Comentarii








Cele mai recente postari