Ziua Dobrogei, 139 ani
14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
19:58 18 10 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Aproape 200 de angajaţi ai SOCEP ar fi fost şantajaţi DNA Constanţa explică de ce l-a trimis în judecată pe notarul public Horia Botezatu (document)

ro

20 Sep, 2017 00:00 1519 Marime text
ZIUA de Constanţa prezintă rechizitoriul prin intermediul căruia notarul public Horia Botezatu a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa, pentru fals intelectual în formă continuată (81 de acte materiale). Dosarul se află pe rolul Curţii de Apel Constanţa, iar primul termen va avea loc pe data de 18 octombrie, când vor fi analizate măsurile şi excepţiile dispuse de judecătorul de cameră preliminară.
 
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut că, „în cursul anului 2010, Sindicatul Personalului Operativ (...) a solicitat Tribunalului Constanţa, în numele membrilor de sindicat, obligarea SC (...) SA la plata unor sporuri salariale (condiţii speciale de muncă, condiţii nocive şi condiţii periculoase)“.
 
„Cererea petentei a făcut obiectul dosarului civil (...)/2010. Acţiunea a fost admisă prin sentinţa civilă nr. (...) iulie 2012, instanţa obligând angajatorul SC (...) SA să le plătească celor 345 de salariaţi reclamanţi diverse sporuri, cuantificate sub forma unor procente din salariul de bază brut. Sentinţa era definitivă şi executorie, potrivit dispoziţiilor procedural civile.
 
Din conţinutul acestei hotărâri judecătoreşti, rezultă că sporurile solicitate erau următoarele: 25% pentru condiţii speciale de muncă, strict pentru docheri şi docheri mecanizatori, 10% pentru condiţii nocive, pentru toţi membrii de sindicat şi 10% pentru condiţii periculoase, pentru toţi membrii de sindicat. Sporurile acordate trebuiau plătite de SC (...) SA pentru intervalul de timp 27 mai 2007 - 27 mai 2010. Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că, în anul 2007, la nivelul SC (...) SA a fost încheiat un contract colectiv în care nu au mai fost prevăzute distinct cele trei sporuri salariale. În schimb, a fost prevăzută o creştere a salariului de încadrare al fiecărui salariat cu suma fixă de 200 de lei. În schimb, în contractul colectiv de muncă la nivel naţional 2007 - 2010, precum şi în contractele colective la nivel de ramură pentru perioadele 2006 - 2007 şi 2008 - 2010, aceste sporuri erau în continuare expres prevăzute“, se mai arată în actul de sesizare a instanţei.
 
Conform celor de la Anticorupţie, „considerând că în contractul colectiv de muncă nu pot fi inserate clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior, instanţa a admis cererea formulată de Sindicatul personalului operativ (...) şi a obligat angajatorul să plătească salariaţilor petenţi cele trei sporuri. Hotărârea judecătorească în discuţie era definitivă şi executorie, potrivit normelor procedural civile (art. 448 Cod Procedură Civilă)“.
 
„La data de 10 iulie 2012, SC (...) SA a solicitat instanţei să dispună suspendarea provizorie a executării acestei sentinţe civile. Din cuprinsul cererii rezultă că societatea debitoare a estimat că suma care trebuia plătită salariaţilor era de cca 1.500.000 de euro. De asemenea, în motivarea cererii, reprezentanţii SC (...) SA au afirmat că miza acestui litigiu era chiar supravieţuirea persoanei juridice, plata acestei sume însemnând insolvenţa.
 
La data de 3 august 2012, deci ulterior pronunţării sentinţei civile nr. (...) iulie 2012 a Tribunalului Constanţa, s-a întrunit Comisia Paritară a SC (...) SA, prilej cu care a fost întocmit un proces-verbal. Din cuprinsul acestuia rezultă că numitul Linteş Daniel a afirmat că acţiunea salariaţilor este injustă, că cei care doresc acordarea sporurilor solicită de fapt foloase necuvenite şi că, pe cale de consecinţă, «există incompatibilitate între firmă şi salariaţi». La acel moment, doi salariaţi ceruseră deja executarea silită a angajatorului.
 
Din plângerea penală formulată de Sindicat rezultă că, în acea perioadă, în scopul de a evita plata sporurilor obţinute în instanţă de salariaţi, numitul Linteş Daniel a efectuat o serie de demersuri prin care i-a constrâns pe mulţi dintre angajaţi să renunţe la drepturile câştigate. Salariaţilor li s-a pus în vedere că refuzul de a semna declaraţiile de renunţare la drepturi va fi sancţionat cu disponibilizarea şi, în anumite cazuri, evacuarea din căminul de nefamilişti al unităţii.
 
Din probele administrate pe durata anchetei penale, rezultă că, întrucât suma totală pe care ar fi trebuit să o plătească salariaţilor era suficient de mare pentru a atrage incapacitatea de plată a societăţii, directorul general al SC (...) SA - numitul Linteş Daniel a convocat salariaţii care câştigaseră în instanţă aceste sporuri şi le-a transmis pe rând, în grupuri restrânse, că, în cazul în care nu vor renunţa la aceste drepturi salariale, vor fi disponibilizaţi. Din punctul de vedere al salariaţilor, această situaţie ar fi însemnat pierderea locului de muncă şi, în anumite cazuri, evacuarea din spaţiul locativ asigurat de companie“, conform rechizitoriului.
 
„Pe fondul acestui conflict între sindicat şi reprezentanţii patronatului“, potrivit DNA, „numitul Linteş Daniel a decis, după consultarea consilierului juridic, să solicite unui notar public să redacteze declaraţii individuale de renunţare la drepturile câştigate în instanţă. Ulterior, acesta le-a pus în vedere salariaţilor care beneficiau de soluţia pronunţată de Tribunalul Constanţa că au de ales între semnarea declaraţiilor şi pierderea locului de muncă“.
 
„Constrânşi să aleagă între cele două ipoteze păguboase, cei mai mulţi salariaţi au renunţat la drepturile câştigate, semnând declaraţii autentice în acest sens. Ulterior, declaraţiile au fost depuse în dosarul instanţei de judecată, aceasta luând act de renunţarea la drept. Serviciile notariale solicitate de conducerea SC (...) SA au fost asigurate de inculpatul Botezatu Horia. Ipoteza încheierii unor declaraţii de renunţare la drept a fost vehiculată pentru prima dată de consilierul juridic, acesta considerând că este singurul mijloc procedural prin care calea de atac formulată de SC (...) SA împotriva sentinţei nr. (...) iulie 2012 a Tribunalului Constanţa putea fi soluţionată favorabil societăţii“, mai povestesc cei de la DNA.
 
În continuare, procurorii Anticorupţie mai arată că, „în caz de renunţare la drept, indiferent de ce decidea instanţa de control, societatea nu mai putea fi obligată să plătească, putând bloca inclusiv executarea silită. (...) notarul public Botezatu Horia a fost ales întrucât tariful perceput de acesta a fost considerat cel mai avantajos. Ulterior, acestuia din urmă i-au fost transmise datele de identificare ale fiecărui salariat, iar acesta a pregătit declaraţiile. Apoi, pe măsură ce salariaţii se prezentau la birourile societăţii, declaraţiile erau printate la sediul SC (...) SA.
 
Din dispoziţia numitului Linteş Daniel, salariaţii intrau singuri în biroul în care se afla notarul public, (...). Declaraţiile au fost întocmite în trei exemplare, unul pentru notarul public şi două pentru societate, salariaţilor nefiindu-le remis niciun exemplar. Unul din aceste două exemplare păstrate de societate a fost ulterior depus la dosarul instanţei de control. Cu acel prilej, a fost întocmit şi un opis cu numele semnatarilor declaraţiilor, astfel că erau cunoscuţi şi toţi cei care nu au semnat“.
 
„(...) , din dispoziţia numitului Linteş Daniel, convoca salariaţii să se prezinte la biroul resurse umane pentru a semna declaraţiile de renunţare la drepturi. Aceste declaraţii erau trimise prin e-mail de către inculpatul Botezatu Horia şi nu erau în totalitate redactate. (...) , numitul Linteş Daniel purta, în hol, înainte de a intra în birou, discuţii cu angajaţii care erau convocaţi să semneze declaraţiile. Din (...) rezultă că notarul public (inculpatul Botezatu Horia) a fost prezent la sediul societăţii atât timp cât salariaţii erau chemaţi prin şefii de compartimente. Apoi, când au reînceput activitatea salariaţii aflaţi în concedii, notarul public nu a mai fost prezent, respectivele declaraţii fiind date în prezenţa (...) şi a celorlalţi salariaţi din biroul resurse umane.
 
Aceste declaraţii erau remise biroului juridic, care ţinea legătura cu notarul public. (...) Din actele dosarului rezultă că toate declaraţiile notariale, în număr de 212, au fost întocmite şi autentificate în datele de 27 august 2012, 28 august 2012, 29 august 2012, 31 august 2012, 5 septembrie 2012, 11 septembrie 2012 şi 9 octombrie 2012. Mulţi dintre salariaţii declaranţi, cca 40% , au declarat însă că nu l-au văzut niciodată pe notarul public Botezatu Horia sau că l-au întâlnit pe acesta o singură dată, când au refuzat semnarea declaraţiilor. Trebuie precizat că unii salariaţi au refuzat iniţial să semneze declaraţiile autentice de renunţare la drepturile salariale, dar, ulterior, observând că salariaţii care procedaseră în acelaşi fel au fost disponibilizaţi şi chiar evacuaţi urgent din căminele în care locuiau (proprietatea angajatorului), au revenit asupra deciziei şi au acceptat să semneze. Toţi aceşti salariaţi, precum şi cei care în luna august 2012 fuseseră în concedii au semnat declaraţiile de renunţare la drepturi în faţa inspectorului de resurse umane (...) sau altor angajaţi ai SC (...) SA“, conform rechizitoriului.
 
În continuare, procurorii DNA mai susţin: „Potrivit dispoziţiilor art. 6 din Legea 36/1995 (forma din luna septembrie 2012), notarii publici au obligaţia să verifice, în scopul prevenirii litigiilor, ca actele pe care le instrumentează să nu cuprindă clauze contrare legii şi bunelor moravuri, să ceară şi să dea lămuriri părţilor asupra conţinutului acestor acte spre a se convinge că le-au înţeles sensul şi le-au acceptat efectele. Potrivit dispoziţiilor art. 11 din acest act normativ, notarul public îşi desfăşoară activitatea la sediul biroului notarial în care funcţionează. Pentru îndeplinirea obligaţiilor profesionale, notarul public se poate deplasa şi în afara sediului biroului notarial, în limitele circumscripţiei teritoriale a judecătoriei în care îşi desfăşoară activitatea. Din conţinutul Legii 36/1995, rep., rezultă că notarul public are foarte puţine obligaţii în relaţia cu persoanele care solicită autentificarea unor acte juridice, principala fiind aceea de consultare a persoanelor în privinţa înţelegerii conţinutului actului juridic“.
 
„Potrivit dispoziţiilor art. 44 din lege, toate actele notariale se îndeplinesc la cerere. Înscrisurile redactate de părţi sau, după caz, de reprezentanţii lor legali sau convenţionali vor fi verificate cu privire la îndeplinirea condiţiilor de fond şi formă, notarul public putându-le aduce modificările şi completările corespunzătoare, cu acordul părţilor. Înscrisurile referitoare la actele notariale se redactează potrivit voinţei părţilor şi în condiţiile prevăzute de lege. Înscrisurile vor fi redactate citeţ, îngrijit şi fără prescurtări; menţiunile în cifre se vor înscrie şi în litere, iar locurile goale se vor completa prin tragere de linii. În cadrul lucrărilor de îndeplinire a actelor notariale, notarul public stabileşte identitatea, domiciliul şi capacitatea părţilor, în afara cazurilor în care se solicită dare de dată certă, întocmirea de copii legalizate sau acordarea de consultaţii juridice notariale“.
 
„Potrivit dispoziţiilor art. 50, îndeplinirea actelor notariale, în afară de redactarea înscrisurilor şi de consultaţiile juridice notariale, se constată prin încheiere, care va cuprinde: sediul biroului notarial; denumirea încheierii şi numărul acesteia; data îndeplinirii actului notarial; numele şi prenumele notarului public; locul unde s-a îndeplinit actul notarial, în cazul îndeplinirii în afara sediului biroului notarial, precizându-se împrejurarea care justifică întocmirea înscrisului în acel loc; numele sau denumirea părţilor, domiciliul sau sediul acestora şi menţiunea faptului prezentării lor în persoană, reprezentate ori asistate, precum şi modul în care li s-a constatat identitatea, cu excepţia încheierilor prin care se dă dată certă înscrisurilor sau se legalizează copii de pe înscrisuri; arătarea îndeplinirii condiţiilor de fond şi de formă ale actului notarial întocmit în raport cu natura acelui act; constatarea îndeplinirii actului notarial şi a citirii acestuia de către părţi; menţiunea perceperii taxelor de timbru, a onorariului şi cuantumul acestora; semnătura notarului public; sigiliul biroului notarului public“.
 
„Potrivit dispoziţiilor art. 51, părţile participante la actul notarial pot fi identificate de notarul public prin menţiunea în încheiere că ele sunt cunoscute personal de acesta. În cazul în care notarul public nu cunoaşte părţile, este obligat să se convingă de identitatea acestora, stabilită, după caz, prin: acte de identitate sau legitimaţii oficiale prevăzute cu semnătură, ştampilă şi fotografia posesorului; atestarea avocatului care asistă partea; doi martori de identitate, cunoscuţi personal de notarul public sau legitimaţi conform lit. a).
 
Potrivit art. 59, pentru autentificarea unui act, notarul public verifică şi stabileşte, în prealabil, identitatea părţilor. Potrivit art. 61 din acest act normativ, pentru a lua consimţământul părţilor, după citirea actului, notarul public le va întreba dacă au înţeles conţinutul acestuia şi dacă cele cuprinse în act exprimă voinţa lor. Declaraţiile de renunţare la drept au fost folosite în cadrul unor proceduri judiciare civile, fiind avute în vedere de instanţă la pronunţarea hotărârilor judecătoreşti“.
 
„Totodată, prin atestarea unei situaţii nereale, respectiv prezenţa unor persoane la sediul biroului notarial, într-o anumită zi şi într-un anumit interval orar, s-au creat premisele folosirii frauduloase a acestui aspect faptic, potrivit intereselor declaranţilor, precum: invocarea în apărare a prezenţei persoanei în municipiul Constanţa, într-o anchetă penală ce avea ca obiect o faptă penală săvârşită într-o altă localitate/ţară, contestarea unui proces-verbal de contravenţie privind o faptă contravenţională aplicată într-o altă localitate/ţară etc. Situaţiile mai sus descrise sunt ipotetice, dar evidenţiază stările de pericol ce pot apărea din atestarea în fals, în înscrisuri autentice, a unui aspect faptic nereal“.
 
Rechizitoriul integral poate fi citit accesând secţiunea „Documente“. 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii