Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
Gaura neagra a Galaxiei Mazare inghite PD-L
Gaura neagra a Galaxiei Mazare inghite PD-L
14 Sep, 2009 01:30
14 Sep, 2009 01:30
14 Sep, 2009 01:30
ZIUA de Constanta
2888
Marime text
2888
Marime text
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
- draga mara 14 Sep, 2009 18:48 Daca ne ascundem precum strutul ,dragii nostri consilieri au impresia ca totul li se cuvine pentru ca nu-i asa au fost alesi in mod democratic.Minciuna,afacerile cu statul,escocheriile sunt permise pentru ca daca doamne fereste au fost deconspirati este un"atac politic".Avem nevoie de reporterisi ziaristi sa mai spuna si adevarul si nu sa cante in struna ! Asadar la cat mai multe dezvaluiri!!
- mara 14 Sep, 2009 15:21 D-na Moldoveanu incep sa ma indoiesc de calitatea dvs. de jurnalist din ce in ce mai mult...Sa inteleg ca va faceti antrenamentul pentru campania electorala si cum in ultima vreme nu mai aveti ce barfi v-ati gandit sa scrieti de consilierii PD-l?Aveti ceva personal cu ei,ca alti consilieri nu pare a va capta atentia? si publicitate negativa gratuita nu faceti degeaba..o fi natura serviciului..sau poate,seful cel mare..
- VIERUL STĂTUT, SCROAFA FLĂMÂNDĂ, PURCELUŞII AVORTONI ŞI MOAŞA COMUNALĂ - FABULĂ POLITICĂ - 14 Sep, 2009 12:16 A fost odată, ca niciodată, în anul în care febra porcească se întindea, încet, încet în lume… Se făcea că, în sfârşit, i-a venit şi vremea vierului stătut să participe la prima lui montă adevărată! Şi căută şi căută, vierul din poveste, o mândreţe de scroafă, pe măsura poftei sale, că, deh, nu putea să se monteze de unul singur… acum când îi veni şi lui rândul… Pe uliţa porcilor, prima “pe dreapta”, scroafa cu funde galbene şi şoriciul gros, care îl alungase pe vierul nostru din coteneaţa pe care acesta i-o pregătise cu mare dragoste, îi refuză, încă odată, avansurile. Şi cum uliţa porcilor, ”pe dreapta” ,partea mult-iubită de vierul nostru năzdrăvan, era locuită numai de porci castraţi, fără nici o altă scrofiţă drăgăstoasă şi dornică de hârjoneală, se gândi el cât se gândi şi deodată,îşi aruncă privirea în prima coteneaţă, pe partea stângă a uliţei cu pricina. Ce să vezi aici, mărite cititorule?!?!Mândreţe de coteneaţă, cu ieşire largă la uliţă, zugrăvită proaspăt, toată în roşu aprins, de la soare te puteai uita, dar la această coteneaţă, ba ! Şi la aşa coteneaţă, frumuseţe de scroafă, cu funde mari în coada ridicată ţanţoş, cu cercel in râtul umed de atâta foame şi dorinţă, se plimba neliniştită, în stânga şi în dreapta, privind galeş peste drum, la vecinul ei, vierul stătut. În treacăt, fie spus, scroafa noastră fusese plecată, în ultimii ani, împreună cu scroafa cu funde galbene pe insula cea renumită Porcos, unde, din lipsă de vieri, se cam prostiporciseră cu năbădăi... Se frământă cât se frământă vierul nostru stătut şi, deodată, de voie, dar ,mai ales de nevoie, îşi luă inima-n dinţi, trecu uliţa pe partea stângă, la coteneaţa roşioară şi aşa îi guiţă: „ - Drăguţă scrofiţă, / Vrei mătăluţă / Să clădim drăguţă, / O dragoste mare, / Făr’ de-asemănare / Cu alta sub soare? / Şi din iubirea noastră, / Cam incestuoasă... / Să se nască, / Să vină pe lume, / Nu-n glumă, pe bune! / O mândră minune? / Un pachet de purceluşi, / Frumoşi şi robuşti / Ca soldaţii ruşi?”/. La chemarea dragăstoasă a vierului înfierbântat, scroafa cea veşnic flămândă, îi răspunse îndată: „- Drăguţe vier, / Mândre cavaler, / Deştept ca şi Paller, / Dă-te mai încoace, / Că tare îmi place, / Foamea nu-mi dă pace!” /. Zis şi făcut! Se apucară cei doi de dragoste şi dă-i şi luptă şi luptă şi dă-i, până mai ieri, când se împlini sorocul şi anul. Acu-i acu’ , când toată uliţa suinelor aştepta pachetul de purceluşi promişi! Fu chemată o moaşă comunală de peste mări şi ţări, deoarece scroafa cea cu bucle roşii nu mai vroia să fete nicidecum şi nimeni nu ştia cine o oprescutea, în ciuda eforturilor vierului nostru care ofta de necaz fiindcă intrase la aceeaşi troacă împreună cu scroafa cea flămândă... acum şi pe el îl mâncau porcii... Vierului îi mai rămasese speranţa ca scroafa cea neruşinată să fie… moartă în coteţ, deoarece nu mai ştia când va avea „pachetul” de purceluşi promişi! Iar rapsodul concluziona, în loc de final: Undeva, într-un fundal, / Porcul galben, liberal, / Guiţa ca dobitocul: / „- Atunci când va zbura porcul!” /. MORALELE: 1. Morala vierului stătut: din cauza unei găuri… în buget, am luat o plasă întreagă! 2. Morala scroafei flămânde: cu foamea guvernării în rât, pentru o bucată de cârnat, am luat tot porcul şi am fost dată afară din coteţ! 3. Morala cititorului: carnea şi atitudinea de porc, dăunează grav sănătăţii!...
