Portrete
Oameni care au făcut istorie culturală în Dobrogea
22:03 08 12 2016 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Editorial Solidaritatea breslei învinge politicul!

ro

05 Nov, 2016 00:00 1114 Marime text
Solidaritatea istoricilor şi arheologilor din întreaga ţară a dat primele rezultate în privinţa Muzeului de Arheologie Callatis. Administraţia din sudul litoralului a renunţat la desfiinţarea secţiei de arheologie din cadrul Centrului Cultural Mangalia. Adresele Ministerului Culturii, ale Direcţiei Judeţene pentru Culte, Cultură şi Patrimoniu au completat protestul tăcut al colectivelor Muzeului Callatis şi Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa.
 
În anul 1915, Muzeul Naţional de Antichităţi, la îndemnul lui Vasile Pârvan, a instituit un serviciu de adunare şi conservare a antichităţilor din Callatis pentru ca acestea să nu dispară. Acest demers a fost continuat până astăzi, însă nu întotdeauna cu rezultatele pe care această metropolă antică le-ar fi meritat. De-a lungul întregului secol trecut, dar şi în anii din urmă, protejarea şi studierea ruinelor de la Callatis au avut de suferit şi prin mai multe încercări nereuşite de reorganizare instituţională.
 
Înfiinţat în anul 1925, Muzeul de Arheologie Callatis a reprezentat o instituţie culturală de prestigiu din România, aici fiind organizate numeroase simpozioane naţionale şi internaţionale, inclusiv Sesiunea Naţională de Rapoarte Arheologice. Cercetători de talie europeană precum Radu Vulpe, Theodor Sauciuc-Săveanu, Oreste Tafrali, Emil Condurachi, Constantin Preda, Ion BarneaPetre Roman au activat în cadrul muzeului pentru o lungă perioadă.
 
În ultimii ani, reorganizările operate de autorităţile locale sau judeţene au condus la pierderea identităţii juridice a instituţiilor de cultură din judeţ, contrar intenţiilor declarative de a dinamiza viaţa culturală. Astfel, patrimoniul mobil şi imobil al muzeelor reorganizate a fost pus în pericol. Muzeele constănţene trecute prin reorganizarea lui Nicuşor Constantinescu au depăşit tranziţia, slavă Domnului, cât de cât cu bine!
 
Pericolul s-a abătut zilele trecute asupra arheologilor de la Mangalia, localitate unde siturile arheologice, nu puţine la număr, urmau să fie lăsate de izbelişte, în lipsa personalului de specialitate atestat în Registrul Arheologilor, ceea ce putea avea urmări dezastruoase pentru patrimoniul arheologic. Pentru moment, pericolul a fost îndepărtat, solidaritatea breslei înregistrând o victorie de etapă.
 
Ideal ar fi ca, dincolo de războaie de moment, autorităţile locale, împreună cu specialiştii, să identifice soluţii pertinente de lungă durată, care să aibă ca scop prioritar protejarea patrimoniului cultural arheologic, şi nu abandonarea, astfel încât „muzeul să nu mai arate la fel ca acum 100 de ani”!
 
Iar dacă raţiunile economice primează, aceleaşi autorităţi ar trebui să se gândească la faptul că, într-un oraş cum este Mangalia, unde vestigiile de patrimoniu, atât terestre, cât şi cele din mediul subacvatic, sunt la tot pasul, arheologul devine la fel de important precum pompierul, medicul sau poliţistul.
 
Fie ca acest episod nefericit să rămână în negura istoriei, iar povestea Callatisului să meargă mai departe!
 
 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii