Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
14:19 28 07 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Este Constanţa un oraş sigur? Ce spune Tudorel Dogaru, şeful Poliţiei Municipiului

ro

14 Feb, 2017 00:00 5014 Marime text
„Din punctul meu de vedere, nu sunt suficienţi poliţişti“
 
Comisarul-şef Tudorel Dogaru, şeful Poliţiei municipiului Constanţa, a acordat un interviu cotidianului ZIUA de Constanţa în cadrul căruia a afirmat că trăim într-un oraş sigur! Mai mult decât atât, Tudorel Dogaru a făcut referire la activitatea Poliţiei Municipiului Constanţa de-a lungul anului 2016, raportat la anul 2015, menţionând că au scăzut infracţiunile care vizau patrimoniul, furturi din locuinţă, furturi din societăţi, tâlhării, respectiv furturi din automobile.

Domnule comisar-şef Tudorel Dogaru, recent s-a împlinit un an de când aţi preluat comanda Poliţiei Municipiului Constanţa. Prezentaţi-ne, pe scurt, activitatea dumneavoastră în acest interval de timp!

A fost un an deosebit de greu! Un an cu provocări complexe, survenite atât la nivelul organizării funcţionării Poliţiei Municipiului Constanţa, ca structură a Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Constanţa. Au fost foarte multe plecări din sistem. Treceri în rezervă. Foarte multă resursă umană pierdută. Sigur, într-o oarecare măsură, s-a încercat recuperarea acestui prejudiciu cauzat prin plecarea masivă de personal. Este de evidenţiat faptul că tot ceea ce a intrat în Poliţia Municipiului Constanţa şi nu numai, din punctul de vedere al pregătirii teoretice stăteau bine, din punctul de vedere al pregătirii practice nu putem discuta despre un astfel de aspect, pentru că nu aveau niciun fel de experienţă profesională, iar chestia asta influenţează într-un mod hotărâtor activitatea unei structuri poliţieneşti. Şi nu ne referim doar la Poliţia Municipiului Constanţa. Din punctul de vedere al modului în care este organizată Poliţia Municipiului Constanţa, sunt cinci secţii de poliţie urbane.
 
Tot în subordinea Poliţiei Municipiului Constanţa mai sunt două secţii de poliţie rurală (Secţia 1, care gestionează problematica pe comunele Agigea, Valu lui Traian şi Cumpăna, şi Secţia 2 rurală, care gestionează problematica pe Mihail Kogălniceanu, Nicolae Bălcescu, Lumina, Târguşor şi Grădina). Un areal destul de mare şi o situaţie operativă complexă. Dacă vreţi o opinie pur personală, reprezintă cam 65 spre 70% din situaţia operativă a Inspectoratului Judeţean de Poliţie Constanţa.
 
Tot în subordinea Poliţiei Municipiului Constanţa mai sunt trei birouri: Biroul de Poliţie pentru staţiunea Mamaia, Biroul Rutier şi Biroul de Investigaţii Criminale. Asta ca structură organizatorică. Din punctul de vedere al situaţiei operative, municipiul Constanţa, fără cele două structuri rurale, după Bucureşti, ocupă, în opinia mea, locul I pe ţară în ceea ce înseamnă situaţie operativă, dacă avem în vedere complexitatea activităţilor. Nu vreau să se creadă că din punctul de vedere al infracţionalităţii stradale sau al riscului de producere a vreunei infracţiuni, ci din cel al complexităţii activităţilor.
 
În ceea ce priveşte evoluţia situaţiei operative, aceasta a înregistrat nişte scăderi, respectiv: infracţiunile care vizau patrimoniul - avem o scădere de 22,59%, furturi din locuinţă - o scădere cu 87 de fapte, furturi din societăţi - o scădere de 185 de fapte, furturi din auto, aici am înregistrat cea mai mare scădere, respectiv o scădere de 227 de fapte. La infracţiunea de tâlhărie avem o scădere de 5,97%. La infracţiuni sesizate contra persoanei este singurul capitol unde am înregistrat creşteri, de 3,33%, ceea ce reprezintă un plus de 56 de fapte. Majoritatea acestor fapte sunt ameninţări. Toate acestea indică o activitate cât se poate de complexă la nivelul municipiului Constanţa, ceea ce a implicat folosirea la maximum a resursei umane, logistice şi nu numai, astfel încât să generăm o situaţie de normalitate, chiar şi în condiţiile specificate mai sus.

Din punctul dumneavoastră de vedere, după un an la „cârma“ unei structuri solicitante, consideraţi că sunt suficienţi oamenii chemaţi să asigure un climat lipsit de fapte antisociale în acest sector? Reformulat: sunt suficienţi poliţiştii pentru Constanţa?

Nu! Personal, cred că ar trebui să avem un criteriu obiectiv, exact cum există la alte structuri. Dacă luăm Poliţia Locală, o să observaţi că prin legea şi prin actele normative care îi guvernează activitatea, există un astfel de criteriu obiectiv, care spune că în municipii trebuie să ai un poliţist local la 1.000 de locuitori. Din punctul acesta de vedere, cred că ar trebui identificat unul sau mai multe criterii obiective care să genereze numărul de poliţişti. Şi atunci, am putea să spunem dacă vizavi de criteriul respectiv, altminteri, totul este o apreciere pur subiectivă. Din punctul meu de vedere, nu sunt suficienţi poliţişti. Avem un număr foarte mare de dosare penale care trebuie instrumentate.

Din păcate, în anii anteriori, cel puţin, parcul Tăbăcărie era considerat pe cât de frumos, pe atât de periculos, mai ales după lăsarea serii. Care este situaţia în prezent? Continuăm să ne temem de violatori, recidivişti şi alţi indivizi cu înclinaţii antisociale ori putem să ne plimbăm în siguranţă acum printr-unul dintre puţinele parcuri ale urbei?

Veţi fi surprins, dar cele mai multe chestiuni stradale nu s-au întâmplat în parcul Tăbăcărie. Mai multe incidente am avut în parcul de la Gară. Asta deşi este foarte mic. Legat de săvârşirea unor infracţiuni de viol, nu am avut înregistrat vreun altfel de caz. Smulgeri de telefoane. Nu am avut violenţă dusă la extrem.

Cerşetoria este incriminată de lege. Cu toate acestea, şi Constanţa geme de cerşetori, unii dintre ei devenind chiar agresivi dacă sunt refuzaţi. În trecut aveam chiar adevărate „găşti“ care terorizau diferite cartiere. Care este situaţia acum? Sunt suficiente resursele pe care le aveţi (mă refer mai ales la cele umane) pentru a gestiona aceste fapte?

În 2016, în municipiul Constanţa au fost aplicate 22.377 de sancţiuni contravenţionale. Cu un plus de 14,64%, faţă de 2015. Din cele 22.377 de sancţiuni contravenţionale, 15.000 au fost la regimul rutier, 4.996 au fost la Legea 61/1991 (ordine publică), 1.412 sancţiuni la legea comerţului stradal, iar restul sancţiunilor intră la alte acte normative. Cele aproximativ 5.000 de sancţiuni la Legea 61 reflectă şi fermitatea agenţilor de poliţie, dar şi concentrarea noastră pentru combaterea unui astfel de fenomen. Cert este un lucru: din punctul meu de vedere, activitatea pe linia asta nu era foarte eficientă şi am generat nişte input-uri pe anumite priorităţi, care ţin de climatul stradal. Au fost generate nişte schimbări. Am avut în vedere principalele intersecţii din oraş. În momentul de faţă, cred că sunt rare situaţiile în care în intersecţii mai sunt văzute persoane care apelează la mila publicului. Au fost înregistrate şi 22 de cazuri în care adulţi au cerşit în prezenţa minorilor. Am întocmit dosare penale în toate cazurile. Au fost generate o serie de schimbări. Mulţi dintre cerşetori nu se limitau niciodată la astfel de fapte. I-am identificat şi la furturi din locuinţe, şi la furturi din autoturisme, şi la furturi de componente din autoturisme ori tâlhării.

Hoţii par să se fi specializat în ultima vreme pe tot felul de înşelătorii menite să le păcălească pe potenţialele victime. În afară de metoda „accidentul“, ori „şcoala de modelling“, asupra căror metode aţi vrea să le atrageţi atenţia constănţenilor?

Astfel de situaţii există şi în prezent. Au fost mai multe grupări destructurate în 2016. Nu am avut nicio grupare care să fi desfăşurat activitate infracţională pe acest domeniu pe care Poliţia Municipiului Constanţa să nu o fi identificat-o şi să nu fi dispus măsuri de tragere la răspundere.
 
Momentan, metoda „accidentul“ se limitează mai mult la tentative. Şi asta graţie activităţilor preventive. Munca de prevenire a avut nişte rezultate. Dar metodele se diversifică. Mai avem şi metoda prin împrietenire (vânzări produse cosmetice, pomana etc.). Este foarte important ca fiecare cetăţean care se confruntă cu o altfel de situaţie să manifeste maximum de prudenţă, să nu permită persoanelor accesul în locuinţă, indiferent de motiv. Dacă au suspiciuni, să apeleze numărul 112.

Iar dacă tot vorbim de hoţi, haideţi să vorbim şi despre cei din mijloacele de transport în comun! Cum stă Constanţa la acest capitol?

Furturile din buzunare au înregistrat o scădere de 152 de fapte. În ceea ce priveşte hoţii din buzunare, anul trecut, au fost mai multe de 15 persoane arestate. Scăderea a fost cu aproape 50% faţă de 2015.

Legea anti-fumat a intrat în vigoare de ceva vreme. V-a influenţat cumva activitatea până în prezent, adică aţi avut mai mult de lucru ori asigurarea că se respectă prevederile legale în această privinţă îi revine altei structuri?

Legislaţia a dat posibilitatea de constatare şi sancţionare a faptelor mai multor instituţii (ISU, Jandarmeria, Poliţia Locală şi Poliţia Naţională). Noi avem echipe mixte, nu patrule. Se fac acţiuni punctuale. Au fost aplicate sancţiuni, în special pe zona Secţiei 3 de Poliţie Constanţa.

Să zicem că un soţ îşi bate sau îşi bruschează soţia (ori invers), iar vecinii sună la poliţie. Cum puteţi dumneavoastră gestiona situaţia? Până la ce punct puteţi interveni pentru a stopa agresiunile? Ce pot face vecinii într-o astfel de situaţie?

Se întâmplă şi astfel de evenimente. Dar trebuie avută în vedere împăcarea părţilor. Dacă cei doi soţi, ulterior agresiunii, aleg să se împace, nu avem ce face. În unele cazuri, colaborăm cu DGASPC. De asemenea, au fost cazuri în care s-au dispus chiar şi măsuri preventive.

Sunt multe familii la bloc ce au copii mici - adevăraţi titirezi prin casă când se plictisesc, or vremea nu le permite să îşi consume energia pe afară. Vecinii bat în calorifer şi ameninţă cu poliţia. În final, chiar sună unii dintre ei la 112 ori direct la poliţie. Vă este cunoscut un astfel de scenariu? Aţi fost chemaţi la astfel de cazuri? Cum rezolvaţi problema?

Îmi sunt cunoscute foarte multe situaţii din tot ce înseamnă spectrul 112. Anul trecut au fost înregistrate 13.640 de apeluri la 112. Vă închipuiţi că din acest număr au fost unele referitoare la copii care fac gălăgie. Este atributul poliţiştilor să verifice în ce măsură se confirmă săvârşirea respectivelor fapte, în ce măsură există o tulburare a ordinii şi liniştii publice. Există şi astfel de apeluri. În noaptea de Paşte a existat apel la 112 cum că s-a tulburat liniştea publică prin faptul că a bătut clopotul.

La final, aş dori să subliniez un aspect: întotdeauna ne uităm spre poliţist aşteptând să ne dea (o mână de ajutor), să ne facă, să ne dreagă, să ne rezolve probleme. Dar cum putem noi, cetăţenii, oamenii obişnuiţi, să vă ajutăm pe dumneavoastră, poliţiştii, să vă faceţi treaba mai bine?

Prin implicare activă, prin sesizări, prin furnizarea unor informaţii care sunt utile poliţiştilor, prin manifestarea responsabilităţii civice, în sensul de a da declaraţii atunci când asistă la diverse chestiuni. Foarte multă lume se fereşte să dea declaraţii. Nu putem aştepta ca doar instituţiile statului, singure, să găsească soluţii care să ducă la crearea unui climat de siguranţă. Aceasta trebuie să fie contribuţia societăţii. Am ajuns la concluzia că societatea, pe anumite paliere, merge în direcţia corectă. Poliţia lucrează pentru societate.

Este Constanţa un oraş sigur? 

Da!

 

Ti-a placut articolul?

Comentarii