Ziua Dobrogei, 139 ani
14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
14:30 18 10 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Ştiaţi că...? Se împlinesc 72 de ani de la inaugurarea ansamblului de statui „Rondul” (galerie foto)

ro

27 Jun, 2015 00:00 607 Marime text
Se împlinesc 72 de ani de la inaugurarea ansamblului de statui „Rondul” sau Rotonda Scriitorilor, în parcul Cişmigiu, la iniţiativa filozofului Ion Petrovici, ministru la acea vreme. 
 
O oază de cunoaştere a literaturii şi artei sculpturale româneşti, Rotonda Scriitorilor a fost creată după un model englezesc. Este o platformă circulară, de 20 de metri, care cuprinde busturile a 12 oameni de cultură români, şi anume Mihai Eminescu, Alexandru Odobescu, Titu Maiorescu, Ion Luca Caragiale, George Coşbuc, Ştefan Octavian Iosif, Ion Creangă, Alexandru Vlahuţă, Duiliu Zamfirescu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Nicolae Bălcescu şi Vasile Alecsandri. 
 
Aproape toţi scriitorii sunt înfăţişaţi frontal şi simetric, excepţie face bustul lui Caragiale, care are capul întors spre stânga şi privirea îndreptată în sus. Fiecare nume de scriitor e însoțit de numele sculptorului, inscripționat discret în lateralul busturilor. Pe una dintre aleile parcului Cişmigiu, se găseşte monumentul de marmură pentru cinstirea soldaţilor francezi căzuţi în Primul Război Mondial.
 
Despre cei 12 oameni importanţi de cultură
 
Mihai Eminescu, „Luceafărul poeziei româneşti”, a debutat cu poezia „La mormântul lui Aron Pumnul”. În 1877, se mută la Bucureşti şi este numit redactor-şef la ziarul „Timpul”, unde va desfăşura o activitate publicistică remarcabilă. În această perioadă, scrie „Luceafărul” şi seria „Scrisorilor”. În 1883, apare volumul „Poezii", singurul publicat în timpul vieţii, cu o prefaţă scrisă de Titu Maiorescu. Pe 15 iunie 1889, Mihai Eminescu se stinge din viaţă, în casa de sănătate a doctorului Şuţu. În buzunarul de la haina pe care o purta în momentul morţii, se aflau, scrise de mână, poeziile „Viaţa” şi „Stele în cer”.
 
Alexandru Odobescu a fost format la şcoala clasicismului francez şi a scris o proză admirabilă în eleganţă şi puritate. A fost ministru al monumentelor (1863-1864) şi profesor de arheologie la Universitatea din București. Alexandru Odobescu este autorul unor nuvele istorice („Mihnea Vodă cel Rău”) și volume de eseuri („Câteva ore la Snagov”).
 
Titu Maiorescu, una dintre personalităţile marcante ale poporului român, şi-a trăit ultimii ani în singurătate, chinuit de boală, în casa unei nepoate. La Viena, începe să schiţeze diverse notiţe pentru „Însemnări zilnice“, scrieri pe care le va continua până la sfârşitul vieţii, acumulate în paginile a 42 de manuscrise. A trăit o viaţă plină de activităţi, în decursul căreia a ocupat funcţii importante, precum avocat, critic literar, politician, scriitor, prim-ministru al României şi membru al Academiei Române.
 
Ion Luca Caragiale a fost scriitor, dramaturg, nuvelist, poet, pamfletar, comentator politic şi ziarist. I.L. Caragiale s-a remarcat prin felul în care a subliniat nuanţele realităţilor, ale limbajului şi ale comportamentului românilor. Nota comică se face simţită în schiţele „Dl. Goe“, „Bubico“, în comediile de moravuri şi caracter, precum „O scrisoare pierdută“ și „Conul Leonida faţă cu reacţiunea“. 
 
George Coşbuc, în decursul vieţii, a semnat numeroase poezii, dintre care cele mai cunoscute sunt "Iarna pe uliţă", "Nunta Zamfirei, "Trei, Doamne, şi toţi trei", "Pentru libertate", "Ţară avem şi noi sub soare", "El Zorab". În 1916, a fost ales membru al Academiei Române. Graţie talentului său, a făcut parte din conducerea mai multor reviste, precum "Vatra", "Semănătorul", "Viaţa literară".
Ştefan Octavian Iosif a fost un poet şi traducător român, membru fondator al Societății Scriitorilor Români. Își stabilește reputația de poet prin volumele „Patriarhale” (1901), „Poezii” (1902), „Din zile mari” (1905), „Credinţe” (1905).
 
Ion Creangă, un artist al condeiului, s-a născut la Humuleşti. Copilăria sa este cunoscută publicului prin prisma operei autobiografice „Amintiri din copilărie”. Îndemnat de Mihai Eminescu, în perioada 1875-1883, a scris cele mai importante opere ale sale. A debutat în publicaţia „Convorbiri literare” cu povestea „Soacra cu trei nurori”. Dintre creaţiile sale nemuritoare, amintim „Capra cu trei iezi”, „Povestea lui Harap-Alb”, „Punguţa cu doi bani”, „Păcală”.
 
Alexandru Vlahuţă, din 1884 până în 1893, a fost profesor în diverse instituţii de învăţământ bucureştene. În decursul vieţii, a scris proză („Din goana vieţii”, „Un an de luptă”, „Din durerile lumii”) şi poezii („Iubire”, „La gura sobei”, „Dreptate”). Bun prieten cu Caragiale şi cu Delavrancea, Vlahuţă şi-a semnat opera cu numeroase pseudonime, precum Alecu, L. Ascar, I. Balta. În anul 1900, primeşte premiul „Năsturel Herescu” al Academiei Române, pentru volumul „Clipe de linişte”, iar în 1919, este distins cu Marele Premiu al Academiei, pentru volumul „Poezii”, publicat în 1915.
 
Duiliu Zamfirescu a urmat gimnazul la Focşani şi facultatea, la Bucureşti. Pe parcursul vieţii, a fost magistrat, avocat, redactor la „România literară”, membru titular şi vicepreşedinte al Academiei Române. Scriitorul este cunoscut în literatura română datorită celor cinci romane din „Ciclul Comăneştenilor”, apărute între anii 1894 şi 1910, intitulate: „Viaţa la ţară”, „Tănase Scatiu”, „În război”, „Îndreptări” şi „Ana”.
 
Bogdan Petriceicu Hasdeu a fost un scriitor și filolog român, pionier în diferite ramuri ale filologiei şi istoriei românești. Dintre lucrările sale istorice, se disting „Ioan Vodă cel Cumplit”, „Arhiva istorică a României” şi „Istoria critică”.
 
Nicolae Bălcescu a fost scriitor, istoric şi fruntaş al Revoluţiei de la 1848 din Muntenia. Nicolae Bălcescu s-a născut la Bucureşti, într-o familie de mici nobili, şi a studiat la Liceul Sfântul Sava. A susţinut votul universal şi reforma agrară, idei ce nu au fost agreate de unii revoluţionari.
 
Vasile Alecsandri, personalitate marcantă a României, s-a născut la Bacău. În 1834, pleacă la Paris, unde se dedică literaturii, după încercări nereuşite în domeniile medicină, drept şi inginerie. Alecsandri a debutat ca scriitor în anul 1840, cu nuvela „Bucheţi”, publicată în „Dacia Literară”. Poeziile sale au fost structurate în câteva cicluri, sub aspectul tematicii, al principalelor caracteristici stilistice şi al epocii în care au fost scrise. Pe lângă poezii, autorul a mai scris nuvele, jurnale de călătorie, drame istorice, biografii, comedii, poeme istorice, teatru, dar şi pasteluri.
 
Sursa foto: Wikipedia.org

Ti-a placut articolul?

Comentarii