Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
14:36 16 11 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#RespectTeatru Medalia „Jean Ionescu“ şi placheta CJC #RespectTeatru, pentru actriţa Marieta Mihalcea (galerie foto)

ro

07 Aug, 2018 00:00 885 Marime text

Într-o schiţă de portret realizată de Jean Badea în cartea „Dulcea povară“, autorul scrie despre actriţa Marieta Mihalcea că face parte din grupa „negradaţilor“... „dar ataşamentul ei faţă de teatrul constănţean este greu de exprimat în cuvinte...“.
 

 
 
Distinsă cu medalia „Jean Ionescu“ şi cu placheta #RespectTeatru din partea Consiliului Judeţean, dar şi cu o scrisoare de mulţumire din partea Primăriei Municipiului Constanţa, regretata actriţă Marieta Mihalcea (15 august 1928 - 14 decembrie 2000) a fost reprezentată la evenimentul organizat de ZIUA de Constanţa de nepoata ei, Roxana Mitan, actualmente director al Palatului Copiilor din Constanţa.
 
Vă propunem în continuare să parcurgeţi fragment din cartea „Dulcea povară“, pe care o găsiţi în varianta digitalizată în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa.
 
A intrat în primul colectiv de actori al Teatrului de Stat în anul 1951, la înfiinţarea acestuia. Avea 23 de ani şi o oarecare experienţă în teatrul de amatori. Pe scurt, fişa ei de creaţie numără 32 de ani de activitate scenică, 73 de roluri în tot atâtea spectacole şi două colaborări cu Teatrul Liric (Suzana / Lăsaţi mă să cânt şi Fany / Ana Lugojana). Rolurile ei secundare au fost lucrate cu pasiunea celor veniţi din mişcarea de amatori, care erau conştienţi că trebuie să înveţe toată viaţa pentru ca accentul dintr o frază sau o simplă privire sau gestul şi mişcarea în „cadru” să aibă acoperirea firescului, sincerităţii, autenticităţii.
Marieta Mihalcea, asemenea colegelor ei de generaţie, a traversat un repertoriu eclectic, în anii în care titlurile pieselor erau fixate „de sus”, pentru a se asigura preponderenţa dramaturgiei sovietice sau a celei româneşti inspirate din lupta comuniştilor de „ieri” şi de „azi”, adică din acei ani (1950 1965). Până şi într o comedie clasică, precum Slugă la doi stăpâni, de Goldoni, trebuia sesizată vestita „luptă de clasă”, după cum reiese din reproşul făcut Marietei de o ziaristă de la „Dobrogea Nouă”: „Superficial îşi interpretează rolul tovarăşa Marieta Mihalcea. Clarissa pare o fetiţă răsfăţată, şi nu o femeie care iubeşte, luptă şi suferă pentru dragostea ei, care îşi cere dreptul la fericire”. Mai târziu, alţi cronicari i au recunoscut calităţile interpretative din Bolnavul închipuit (rolul Toinette), Într un ceas bun (Galea), Intrigă şi iubire (Luise), Hipnoza (Ioana), O noapte furtunoasă (Ziţa), Nebuna din Chaillot (Constance).
 
Dar dintre atâtea roluri, unele mai împlinite, altele mai puţin realizate, se cuvine a fi pusă sub reflectorul amintirii o creaţie memorabilă: Foca din Fluturi... fluturi: „[...] şi a desenat rolul cu minuţiozitate, mai mult prin mimică, gestică şi mişcare, şi mai puţin prin replică” C. Ileanu, Catrina din Pădurenii: „[...] lasă o bună impresie, jucând o ţărancă isteaţă, încăpăţânată, cantonată în tradiţionalele legi ale pământului” Carmen Tudora, Suzana din Nu ne naştem toţi la aceeaşi vârstă: „[...] s a integrat atmosferei generale a spectacolului printr o potrivită îmbinare de tăceri şi vorbe multe, întruchipând îngrijorarea mamei” Carmen Tudora.
 
După ce s a pensionat, ca şi alţi colegi, a trăit departe de scena pe care o îndrăgise atât de mult. În cei 16 ani dintre ieşirea din viaţa scenei şi părăsirea scenei vieţii, Marieta Mihalcea merita un semn de afecţiune din partea teatrului. De ce n-a venit?
 
Citeşte şi:
 
#RespectTeatru Au construit din iubire, iar ZIUA de Constanţa le-a oferit... nemurire. Digitalizarea celor şapte cărţi despre comunitatea teatrală constănţeană a provocat un proiect unic în România (galerie foto)
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii