Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
00:30 22 07 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#RespectTeatru Medalia „Jean Ionescu“ şi placheta CJC #RespectTeatru, pentru Isabela Aguletti

ro

20 Jun, 2018 00:00 597 Marime text
Născută la 2 februarie 1944, balerina Isabela Aguletti s-a numărat printre seniorii teatrului constănţean omagiaţi la evenimentul din 12 iunie organizat de ZIUA de Constanţa în foaierul Teatrului Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski“.
 
Medalia „Jean Ionescu“ şi placheta #RespectTeatru, conferită de Consiliul Judeţean Constanţa, împreună cu scrisoarea de recunoştinţă a Primăriei Constanţa i-au fost înmânate soţului balerinei.

Iată cum o descrie secretarul literar artistic Jean Badea, în cartea „Dulcea povară“, pe cea care avea să se stingă din viaţă pe 26 iunie 2004: „«Este, fără îndoială, cea mai bună balerină a Teatrului Liric din Constanţa», scria despre ea jurnalistul Ion Popovici «Întrunind calităţi deosebite, ea abordează cu succes toate genurile de dans, de la cel liric la dramatic şi comic». Absolvind în 1962 Liceul de Coregrafie din Bucureştiul natal, la clasa Clara Volini, Tilde Urseanu, Gelu Matei, a primit repartizarea la actuala Operă constănţeană. Deşi a colaborat cu celelalte teatre din oraş (Dramatic şi «Fantasio») sau cu unităţile turistice din Mamaia (în programele de bar), Isabela a rămas definitiv legată de colectivul de balet al Liricului aflat sub «bagheta» maestrei Mireille Savopol. A obţinut repede, fără «anticameră», titlurile de solistă şi prim-solistă, meritate atât prin rezultatele imediate de pe «scândură», cât şi prin studii necruţătoare la sală sau prin cursuri de perfecţionare (Dresda, 1971).
 
Isabela a interpretat un repertoriu bogat, din care n-au lipsit marile partituri clasice visate de orice balerin încă de pe băncile şcolii: Swanilda din Coppelia («A făcut o demonstraţie de virtuozitate, dând impresia de zbor aerian, cu piruete şi sărituri largi şi elegante, fără aparenţe de efort» - Ioana Paţe), Mirtha şi Giselle din Giselle («S-a identificat cu Giselle, desfăşurând o bogăţie de sentimente şi dând proporţii neaşteptate în trăiri lirice, exaltări pasionale [ ...]» - Carmen Chehiaian), Esmeralda din Esmeralda, Quitteria din Don Quijote, Zâna din Spărgătorul de nuci. În acelaşi timp, Isabela şi-a confirmat harul artistic în baletele româneşti, pendulând cu graţie între umorul subtil imprimat ţambalagiului din baletul La piaţă şi tragismul năprasnic, dar bine controlat, din Domnişoara Nastasia (rolul titular).
 
Admiratorii acestei soliste - şi n-au fost puţini - îşi vor aminti şi de Doina din Primăvara («O tehnică bine pusă la punct, o ştiinţă a compoziţiei rolului, o intuiţie a datelor lirice ale personajului propulsează creaţia acestei dotate dansatoare într-un meritat con de lumină» -Viorel Creţu), de Maria din Fântâna din Baccisarai sau de uimitoarea Pisică din Alice în Ţara Minunilor. Din fişa sa de creaţie nu pot lipsi nici baletele moderne O viaţă, Orele mării, Miniaturi în paşi de dans ş.a. În afara spectacolelor de balet, Isabela a interpretat partituri solistice în opere (Traviata, Carmen, Trubadurul) şi operete (Liliacul, O noapte la Veneţia, Bal la Savoy, Soarele Londrei, Cântăreţul mexican, Văduva veselă). A dansat şi peste hotare în turneele teatrului (Bulgaria, Polonia, Italia, RDG, ţările din fosta URSS) sau ale agenţiei de spectacole «Schlotte» din Viena (Germania, Belgia, Austria, Luxemburg, Olanda, Elveţia, Danemarca).
 
După pensionare (1990), a continuat să vină la teatru, ca spectator fidel al noilor premiere, demonstrând că înstrăinarea de «cea de-a doua casă a artistului» nu este o regulă încremenită în tipare rigide atunci când nu-ţi pierzi tinereţea artistică şi când dragostea faţă de profesie şi colegi rămâne intactă. Avea să ne părăsească în vara anului 2004, când nimeni nu se aştepta să fie atât de grăbită. A răpus-o o boală crudă şi a plecat din lumea asta fără a face valuri inutile, încet, liniştită, ca şi cum ar fi păşit în poante pe covorul prietenei sale, Giselle...“.
 
Puteţi citi în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa (Dulcea povara) şi celelalte portrete realizate de secretarul literar artistic Jean Badea.
 
Citeşte şi:

 #RespectTeatru Au construit din iubire, iar ZIUA de Constanţa le-a oferit... nemurire. Digitalizarea celor şapte cărţi despre comunitatea teatrală constănţeană a provocat un proiect unic în România (galerie foto)

Rezistăm prin cultură ZIUA de Constanța lansează, în variantă digitală și print, cartea lui Jean Badea - „Dulcea povară - Schițe de portret din lumea teatrelor constănțene” 

Dulcea povara

Ti-a placut articolul?

Comentarii