Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
09:47 19 11 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Jurnal de Centenar cu universitarul Daniel Citirigă la TVR1 „Dobrogea sub ocupaţie“

ro

12 Apr, 2018 00:00 1390 Marime text
Pentru a treia săptămână consecutiv, în cadrul seriei de documentare realizate de jurnalistul Cristina Liberis pentru TVR1, purtând sugestivul titlu „Jurnal de Centenar“, Daniel Citirigă, prodecanul Facultăţii de istorie şi ştiinţe politice din cadrul Universităţii „Ovidius“, rememorează o pagină de istorie dramatică a Dobrogei.
 
„Toamna şi iarna lui 1916 au fost pentru cetăţenii din Dobrogea poate cea mai dificilă perioadă prin care au trecut în secolul XX.
În prima parte a ocupaţiei, trebuie să spunem că, imediat cum au cucerit Dobrogea, bulgarii au introdus ca limbă oficială în instituţiile de stat bulgara, în şcoli bulgara şi, bineînţeles, a început şi un fenomen de distrugere a simbolurilor româneşti sau care ar fi amintit de originile latine.
 
Statuia poetului latin Ovidius a fost dată jos, fiind trasă cu doi bivoli, statuia lui Mircea cel Bătrân, din Tulcea, a fost, de asemenea, dărâmată, statuia Avântul ţării, care era în faţa Palatului Regal, a Tribunalului de astăzi, a fost de-a dreptul distrusă.
 
În Dobrogea au avut loc investiţii masive între 1878 şi 1914, dacă ne gândim la Portul Constanţa sau la clădiri emblematice precum Cazinoul, precum Moscheea Carol I. Să nu mai spun de podul de la Cernavodă, care la acel moment era cel mai lung pod din Europa.
Această Californie a României, cum era numită în epocă, a avut parte de o susţinere financiară şi culturală extraordinară în această perioadă.
Vasile Cancicov, cel care ne lasă două volume de memorii despre Primul Război Mondial, notează că «atât economiceşte, cât şi milităreşte, cât şi politiceşte» - spune el - pierderea Dobrogei este incomensurabilă.
Şi pentru a înţelege ce lovitură era pentru români, sunt interesante şi zvonurile şi reacţiile la aceste zvonuri despre Dobrogea. Spre exemplu, Regina Maria nota în jurnalul ei că la Bucureşti a ajuns zvonul că podul de la Cernavodă a fost aruncat în aer de ai noştri. După care, sigur, zvonul este infirmat.
 
Conform lui Constantin Argetoianu, ideea de a arunca podul în aer, totuşi, ar fi existat şi ar fi venit de la generalul Socec, care ar fi făcut un raport către generalul Averescu, prin care să arunce, se pare, podul în aer. Acum, dacă este să-i dăm crezare lui Constantin Argetoianu, care are un stil unic în scrierea memoriilor, el spune că generalul Averescu ar fi pus rezoluţie pe raport... «să sară generalul, dar podul să rămână».
 
Iar ceea ce este caracteristic pentru Dobrogea acelor săptămâni şi acelor momente este exodul de populaţie. Sunt memoriile doctorului de război Vasile Bianu, care vede aceste convoaie care veneau şi dinspre Dobrogea şi dinspre Muntenia, şi notează că erau «imagini absolut inimaginabile». Un exod de populaţie pe care Grigore Antipa îl evalua undeva la 45.000 de persoane din Dobrogea.
Deci aceasta este o dramă pe care trebuie să o înţelegem la adevărata ei măsură“.
 
XXX
 
Aşadar, nu uitaţi, de luni până vineri, de la ora 19.30, timp de aproximativ cinci minute, „Jurnal de Centenar“ îşi propune să prezinte câte o regiune istorică a României, săptămânal, prin intermediul istoricilor Mircea Gheorghe Abrudan, Lucian Dindirică, Daniel Citirigă, al politologului Daniel Sandru și al jurnalistei Ruxandra Hurezean.
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii