Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
16:10 20 01 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeşteDobrogea Ziaristul Romulus Seişanu, de astăzi, în Biblioteca virtuală ZIUA de Constanţa

ro

13 Dec, 2018 00:00 646 Marime text
Bazată pe un studiu obiectiv, lucrarea „Dobrogea. Gurile Dunării şi Insula Şerpilor” şi-a propus, după cum însuşi autorul recunoaşte, să arate ce a fost Dobrogea odinioară, începând chiar cu Evul Mediu şi domnia lui Mircea cel Bătrân, ajungând până la 1928, aşadar la 50 de ani de la revenirea provinciei pe harta României.
Puteţi citi  lucrarea „Dobrogea. Gurile Dunării şi Insula Şerpilor” de azi în Biblioteca Virtuală.

Structurată în trei părţi, cartea debutează cu originea numelui „Dobrogea”: „În privinţa etimologiei cuvântului Dobrogea, părerile sunt împărţite.
După Kanitz, Ubicini , Allard ş. a. «Dobrogea» vine de
la cuvântul slav «dobro» (bun) ; iar după Sorigeon ş. a. dela numele lui Dobrotici, despotul care a stăpânit ţinuturile dintre Dunăre şi Marea Neagră la sfârşitul secolului al XIV-lea.
 
Numele «Dobrogea» nu pare a fi fost dat provinciei de peste Dunăre în amintirea lui Dobrotici, care n'a prea lăsat urmele unei domnii binefăcătoare şi strălucite. Notăm că numele Dobrogea a început să fie cunoscut abia în secolul al XVI-lea, când populaţia provinciei era formată în majoritate de Turci şi Tătari; iar cea băştinaşă, după câteva generaţii, uitase pe Dobrotici. O altă dovadă avem în numeroasele numiri de localităţi, câmpii, dealuri, piscuri, pârae, ostroave, movile, privaluri, iezere, văi, păduri, vâlcele, râuri şi coline, din Muntenia, Oltenia, Moldova, Basarabia, Bucovina, Ardeal, care sunt formate din cuvântul «dobro»".
 
Dacă în prima parte autorul oferă informaţii geografice, în partea a doua găsim consideraţii istorice, iar în cea de-a treia parte se ocupă, în majoritate, de descoperirile arheologice.
Deosebit de bine documentat, numai dacă e să ţinem cont de bibliografia întinsă pe aproape 10 pagini, volumul constituie o excelentă sursă de informare pentru toţi cei care îşi propun să cunoască istoria Dobrogei, prin ochii unei personalităţi cum a fost Romulus Seişanu.
 

Destin tragic. Condamnat la închisoare pe viaţă

Cunoscut jurist, istoric, ziarist, dar şi o personalitate importantă în elita intelectuală a vremii, Romulus Seişanu a avut un destin tragic. Născut la Tecuci, în 1884, el a fost condamnat la închisoare pe viaţă, în 4 iunie 1945, în „lotul ziariştilor”, de către oribilul „Tribunal al Poporului”, dimpreună cu Nichifor Crainic, Radu Gyr, Stelian Popescu, Pamfil Şeicaru, Pan Vizirescu, Romulus Dianu ş.a, pentru că a atacat în articolele sale, din 1943 şi 1945, Uniunea Sovietică. Şi-a petrecut 10 ani în închisoare şi a murit la Văcăreşti, în 1955.
La 40 de ani de la moartea sa, în 1995, sentinţa respectivă a fost casată.

Eminentul publicist Romulus Seişanu este autorul lucrărilor „Romania. Atlas istoric, geopolitic, etnografic şi economic (1936, reeditat în 2000), „La Roumanie. Pays latin” (în limba franceză 1937), „Rumania” (în limba engleză, 1939), „Transilvania românescă, cu hărţi şi iagrame” (1941), „Aventuroasa viaţă a lui Despot Vodă”, „Take Ionescu. Viaţa şi opera sa”, „Principiul naţionalităţilor. Originile, evoluţia şi elementele constitutive ale naţionalităţii”.
 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii