Clădiri vechi din Constanța și poveștile lor fascinante FOTO. Palatul Episcopal, monument istoric și mărturie a unui trecut presărat cu momente frumoase, dar și tragice

Constanța este unul din acele orașe vechi, care oferă oportunitatea deosebită de a descoperi istoria locului în mod direct, prin însăși clădirile sale, mărturii ale unui trecut încărcat de evenimente.
 
Chiar dacă nu a moştenit o zestre arhitectonică deosebită, casele din Constanța însă, cele care s-au mai păstrat, au o istorie a lor, care se leagă atât de proprietarii lor, dar și de constructori sau locatarii lor.
 
Articolul de față face referire la una dintre clădirile importante din zona veche a oraşului, ce se află printre foarte puținele care are şi acum destinaţia iniţială - Palatul episcopal.

 
 
Palatul episcopal sau clădirea de astăzi a Arhiepiscopiei Tomisului
 
Una dintre clădirile emblemă ale Constanţei, care impresionează prin dimensiuni şi arhitectură, este sediul Arhiepiscopiei Tomisului. Este vorba de Palatul Episcopal, care a fost construit după planurile arhitectului Ion D. Enescu (1884-1973).
 
Piatra de temelie a fost pusă pe 24 mai 1925, în prezenţa patriarhului Miron Cristea, a ministrului Cultelor, Al. Lepădatu, a prefectului Constanţei, Nicolae Negulescu şi a primarului Virgil Andronescu. Edificiul a fost finalizat în anii 1931-1932. Palatul are dimensiuni impresionante şi este construit în acord cu arhitectura Catedralei, adică în stilul neobizantin. 




 
Construcţia palatului impresionează prin cele două faţade, două niveluri, ferestrele semicircular dreptunghiulare şi în arc frânt, grupate câte trei la ultimul nivel. 
 
 
„La 24 mai 1925 avea loc solemnitatea punerii pietrei fundamentale a reşedinţei episcopale de la Constanţa. La acest eveniment participau atât înalţii reprezentanţi ai clerului cât şi miniştri şi oficialităţi locale. Cuvântarea rostită cu acest prilej de către PSS Episcopul Ilarie, amintea înfiinţarea cu un an în urmă a Episcopiei de Constanţa, “continuatoare a două vechi mitropolii din vechea Dobroge”, relatează istoricul constănţean dr. Constantin Cheramidoglu în lucrarea sa „Case şi destine la Constanţa”.
 
 
De construcția clădirii se leagă un eveniment nefericit
 
Potrivit autorului, de această clădire nu se leagă însă numai evenimente fericite.
 
Se ştie că planurile construcţiei au fost realizate de arhitectul Ion Enescu, iar lucrarea urma să fie executată de inginerii C.M. Vasilescu şi Gh. Popescu.
 
„Presa vremii ne aduce la vedere un colaborator al celui din urmă, arhitectul Gheorghe Pruncu. Relaţiile dintre cei doi, pe timpul construirii palatului episcopal, nu au decurs însă normal.
 
Într-o scrisoare datată 10 noiembrie 1926, el explica soţiei sale impasul în care ajunsese, aproape de sfârşitul carierei şi cu viziunea unui viitor sumbru:
 
< trebuie să se reacţioneze faţă de o canalie.
 
Te rog iartă-mi gestul ce sunt nevoit să fac, e destul de dureros pentru mine, numai eu ştiu ce e în sufletul meu în aceste momente, dar trebuie să-l fac pentru a te salva. Te sărut din toată inima, George.>>
 
În ziua de duminică, 5 decembrie 1926, la orele opt şi jumătate dimineaţa, în apartamentul său din imobilul aflat pe bulevardul Elisabeta nr. 15, arhitectul şi antreprenorul de lucrări Gheorghe Pruncu, s-a sinucis, cu un foc de revolver Steyr.
 
Avea 62 de ani şi moartea sa a impresionat profund cercurile constănţene, unde era perceput, aşa cum scria ziarul local “Dacia” de atunci, ca “una din figurile cele mai simpatico din oraşul nostru”, “stimat şi iubit””, scrie Constantin Cheramidoglu în lucrarea sa.
 
Printre lucrările cele mai importante executate de către Gheorghe Pruncu în oraşul nostru, se pot enumera: Casa Fraţii Manissalian, casa Damadian (în dreapta actualului Muzeu de Arheologie şi Istorie Naţională), palatul Serviciului Sanitar al Portului (fosta Policlinică de la poarta I din port) şi palatul Episcopal.
 
După un periplu de zeci de ani, clădirea a revenit la destinația inițială
 
Astăzi, în această impunătoare clădire își are sediul Arhiepiscopia Tomisului.





 
Clădirea a fost finalizată în 1934, dar lucrările au continuat până în 1958 deoarece structura ei a fost afectată de bombardamentele sovietice.




 
Pe 3 august 1941, Constanța se tranformase într-o ruină. Mai multe avioane sovietice venite dinspre mare au bombardat portul și zona peninsulară. Contracronometru, au fost evacuați din oraș peste 70% din populație. Bombele sovietice aveau să lovească și Catedrala „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, dar și palatul episcopal, aflat în apropiere. 
 
Ulterior, între 1960 și 1970, în cadrul clădirii a funcționat Muzeul de Istorie Națională și Arheologie.  Când acesta s-a mutat în Piața Ovidiu, în clădire este mutată Biblioteca Județeană care funcționează până în 1998, iar de atunci își reia destinația inițială, aceea de reședință a Arhiepiscopiei Tomisului.
 
 
Clădirea este declarată monument istoric.


Citește și
Clădiri vechi din Constanța și poveștile lor fascinante Vila Regnier sau Hotelul francez, de la faimă la decădere în ruină. Locul în care s-a născut povestea de iubire dintre Corneliu Coposu și Arlette