Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
17:09 16 01 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea „Legile țării nu interzic nimănui să fie imbecil“. Grigore Moisil (10 ianuarie 1906, Tulcea - 15 decembrie 1973, Ottawa, Canada)

ro

10 Jan, 2019 00:00 349 Marime text
În urmă cu 113 ani, la Tulcea, avea să se nască, într-o familie de dascăli, cel care punea bazele științei calculatoarelor în România.
Sub îndrumarea mamei sale, învățătoare în zona Deltei Dunării, Moisil a învățat mai întâi să socotească și abia apoi să scrie și să citească, ceea ce l-a ajutat inclusiv să descopere singur regula de trei simplă, una dintre cele mai banale operații matematice.
 

 
După ce a prins gustul matematicii, Moisil a urmat în paralel cursurile a două facultăți: Politehnica, la secția Construcții, și Matematica, la Universitatea din București. În 1929 a renunțat la Politehnică pentru a se dedica integral matematicii, pe care a îndrăgit-o și datorită reputaților profesori Traian Lalescu, Gheorghe Țițeica și Dimitrie Pompeiu.
 
Teza sa de doctorat, „Mecanica analitică a sistemelor continue”, a fost publicată la o editură franceză, drumul spre afirmare internațională fiind astfel deschis.
 
Activitatea de cercetare a lui Grigore Moisil s-a împletit strâns cu cea de profesor, pentru care avea o vocație moștenită. Cursurile sale clare, pline de prospețime și presărate cu glume, au rămas memorabile. Contamina cu entuziasmul său întregul auditoriu, iar amfiteatrele în care conferenția sau preda cursuri studenților erau pline.
 
Iată cum îl descrie prof. dr. Adrian Atanasiu, de la Universitatea din București, într-un articol publicat pe site-ul universității și care poate fi citit integral: „Vorbele de duh ale profesorului Grigore Moisil”
 
„Profesorul Grigore Moisil a devenit un nume vehiculat de extrem de mulți, dar cunoscut de extrem de puțini. Pentru cei tineri, el face parte din panoplia istoriei - alături de Ștefan cel Mare sau Constantin Brâncuși de exemplu. Doar puțini ne mai amintim astăzi de ochii care te pătrundeau pe sub arcada unor sprâncene stufoase, de vocea domoală de bas, cu inflexiuni de tenor.
Moisil era cunoscut în țară mult mai mult decât un om de știință. Era
o personalitate publică, cu dese apariții la televiziune (în anii 1966 - 1973
programul TV nu era încă redus la două ore pe zi, iar cultul personalității
nu acaparase încă tot ce se citea sau scria) și în medii culturale. Aproape
săptămânal exista o apariție a academicianului în spațiul public. Cu un
farmec de inegalat, profesorul devenise celebru prin replicile pe care le servea interlocutorilor săi și care - dincolo de efectul imediat mai mult sau mai puțin comic - erau pline de o adâncă înțelepciune. Nu puține au fost deciziile schimbate de unele comisii în urma unor replici de acest fel.
Ca urmare - după trecerea în neființă (mai 1973) a profesorului Moisil -
s-au făcut numeroase încercări de a strânge aceste vorbe de duh, împrăștiate cu dărnicie de-a lungul anilor”.

„Moisilisme“

În același articol semnat de prof. dr. Adrian Atanasiu am găsit atașată și o culegere de „moisilisme” aparținând Ioanei Moisil, rudă a academicianului, din care vă oferim câteva cugetări, altele decât cele pe care le dădeam publicității anul trecut și pe care le puteți citi AICI:
 
• Libertate totală: ai impresia că e un joc de cuvinte; cel puțin pentru mine pare o expresie corectă din punct de vedere gramatical, dar de
fapt nu are sens, căci fiecare trebuie să se încadreze în legile societății.
• Greu nu e să ai dreptate; greu e să convingi pe alții. Nu întotdeauna e greu, ci numai când ai dreptate. Și mai ales e greu să convingi pe cei
care spun că s-au convins.
• Legile țării nu interzic nimănui să fie imbecil.
• Scaunele prezidențiale sunt periculoase: au un microb care se urcă la cap.
• Poate singura superioritate a calculatorului este că se corectează când greșește. Om s-o facă, mai rar!
• Un om e uman nu numai prin defectele lui, ci și prin calitățile lui.
• Pe omul cu adevărat capabil, limitele îl stimulează. Evident, morala nu e „puneți fraților piedici!”, ci „dacă dați de piedici, depășiți-le!”.
• Omul nu progresează decât atunci când știe că nu poate să facă ce vrea.
• Eu cred că omul trebuie să caute să găsească plăcerea în însăși munca lui. Consider că munca e o pedeapsă numai dacă omul nu se află la locul potrivit, dacă face altceva decât ceea ce îi place.
• Sunt oameni care spun: există și greșeli fecunde. Nu greșeala e fecundă ci îndreptarea ei.
• Explozivul cel mai puternic nu este tri-nitro-toluenul, nici bomba atomică, ci ideea omenească.
• Se știe că o idee începe prin a fi un paradox, continuă prin a fi o banalitate și sfârșește prin a fi o prejudecată.
• Numai prostia poate sa aibă intermitențe.
• Ce este un pesimist? Un optimist bine informat.
• Nu e de părerea ta cel ce te aprobă, ci cel ce te imită.
• Imaginația e și ea o sursă de informare.
• Cărțile bune nu mor niciodată.
• Firește, nu orice lucru ieșit din comun are neapărat și valoare, dar orice lucru de autentică valoare e - neapărat - ieșit din comun.
• O anecdotă în care nici ascultătorii, nici povestitorii, nu înțeleg ce se întâmplă, se numește roman psihologic.

Activitate publicistică

Grigore Moisil a scris peste 300 articole și următoarele cărți:
1931 Lucrarea de docență: Sur une classe de systèmes d’équations aux dérivées partielles
1935 L’algèbre de la logique
1942 Logique modale, Ed. Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului
1954 Introducere în algebră. Inele și Ideale. Ed. Academiei
1957 Scheme cu comandă directă cu contacte și relee, Editura Academiei
1959 Teoria algebrică a mecanismelor automate, tradusă în rusă 1963, cehă 1964, engleză 1969 Funcționarea în mai mulți timpi a schemelor cu relee ideale, Ed. Academiei
Circuite cu tranzistori I, Ed. Academiei
1962 Circuite cu tranzistori II, Ed. Academiei
1964 Algebraická teorie automatü, Praha, Natiladatelstvi ceskosloveskic Akademie Ved.
1965 Funcționarea reală a schemelor cu contacte și relee, Ed. Academiei
Teoria algebrică a schemelor cu contacte și relee, Ed. Tehnică
Încercări vechi și noi de logică neclasică, Ed. Științifică
1966 Cursurile pentru ingineri de la Yablonna, Polonia, apărute în volumele „Zastosomanie algebr lukasiewicz do teorii ukladov (…I si II)
1967 Théorie structurelle des automaetes finis, Ed.Gauthiers-Villars, Paris
1968 Elemente de logică matematică și teoria mulțimilor, Ed. Științifică
1970 Îndoieli și certitudini, Ed. Enciclopedică Română
1972 Essais sur les logiques non-chrysippiennnes, Ed. Academiei
1975 Lecții despre logica raționamentului nuanțat, Ed. Științifică și Enciclopedică
 
O inedită prezentare a personalității dobrogeanului de geniu Grigore Moisil am găsit-o ilustrată prin timbre AICI.
 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii