Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
04:46 17 02 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Mănăstirea, peştera şi legendele Sfântului Ioan Casian

ro

03 Aug, 2013 00:00 9989 Marime text
Lângă satul Târguşor, în Rezervaţia Cheile Dobrogei, se afla Peştera şi Mănăstirea Sfântul Ioan Casian. Mănăstirea a fost ridicată în 2001 pentru a fi închinată memoriei Sfântului Ioan Casian, născut pe aceste meleaguri în jurul anului 360, care a trăit în pustiul Egiptului, la Constantinopol şi la Roma, pentru a muri în 435 la Marsilia, unde a întemeiat două mănăstiri vestite în Franţa.

În calendarul ortodox este sărbătorit în 29 februarie (sau 28 februarie, când nu sunt ani bisecţi). Catolicii din Marsilia îl cinstesc pe cel pe care-l consideră de-al lor în 23 iulie.

Deşi e născut în Dobrogea, în calendarul ortodox figurează drept „Casian Romanul”. Aceasta pentru că faima pe care şi-a câştigat-o la Roma ca apărător al Sfântului Ioan Gură de Aur şi pentru prietenia pe care i-au purtat-o Sfinţii Papi Leon cel Mare şi Inochentie I. Ioan Casian a fost însoţit în peregrinările sale ca monah în pustiul Egiptului, Constantinopol şi Roma de bunul sau prieten, Sfântul Cuvios Gherman din Dobrogea, născut tot în zona Casimcei, canonizat de Biserica Ortodoxă Română în 1992 şi prăznuit în aceeaşi zi cu Sfântul Ioan Casian. Povestea descoperirii locului naşterii lui Ioan Casian în Dobrogea este pasionantă. Cea mai solidă mărturie privind locul de origine al sfântului o avem de la episcopul Ghenadie de Marsilia, care, la 35 de ani după moartea acolo a lui Ioan Casian, spunea ca acesta era „de neam scit, hirotonit diacon la Constantinopol de Ioan Gură de Aur”. În 1913, marele istoric Vasile Pârvan a prezentat Academiei Române descoperirile sale pe valea Casimcei, la nord de Constanţa: două inscripţii greceşti gravate pe stânci: „Hotarele Casienilor şi peşterile” şi „Hotarele peşterilor Casienilor”. Acum 100 de ani, Vasile Pârvan lansa în legătură cu aceste descoperiri ipoteza că aceşti „casieni” ar putea fi discipolii zeului munţilor – Kasios. În apropiere, Vasile Pârvan descoperise şi Peştera Liliecilor de la Gura Dobrogei, despre care credea că este peştera Keiris, unde se refugiaseră în 28 i.Hr. daco-geţii lui Dapyx din faţa romanilor, dar studii recente indică mai degrabă Peştera Limanu  de lângă Mangalia, drept legendara peştera Keiris. Pârvan spunea că este posibil şi ca numele locurilor să vină „de la un Cassius sau de la un Cassianus oarecare”.  În 1947, un istoric francez a venit în Dobrogea pentru a continua cercetările lui Vasile Pârvan.

De ce sfântul Casian este sărbătorit pe 29 februarie

Interesante sunt şi înţelesurile pe care le-a dat religiozitatea populara zilei de prăznuire a sfântului din Dobrogea – în 29 februarie în anii bisecţi. Astfel de legende se întâlnesc în special în Rusia. Se spune că sfinţii Nicolae şi Casian au fost trimişi să cerceteze Pământul şi au văzut un ţăran care se chinuia să-şi urnească din noroi căruţa. Nicolae şi-a suflecat mânecile şi l-a ajutat pe sărman, în timp ce Casian a stat de-o parte să nu-şi murdărească dumnezeieştile veştminte. Cei doi s-au înapoiat în Rai, Nicolae înfăţişându-se murdar şi obosit, iar Casian – cu hlamida nepătată. Atunci Dumnezeu a decis ca Sfântul Casian să fie sărbătorit numai o dată la patru ani – pe 29 februarie, iar Sfântul Nicolae să fie sărbătorit de două ori pe an – în decembrie şi mai. De asemenea, i-a spus lui Nicolae că numele sau va fi purtat de multi creştini, spre deosebire numele lui Casian. O alta variantă vorbeşte despre salvarea de către Sfântul Nicolae a unui marinar de la înec, în timp ce Sfântul Casian stătea în rugăciune în deşert. Pietatea populara a fost nedreapta cu Sfântul Casian. Şi nu este exclus ca această „nedreptate” făcută lui Ioan Casian să fie o reflectare peste veacuri a disputelor teologice ale vremii, sfântul dobogean fiind implicat într-o aprigă controversă cu mai celebrul sfânt Augustin, disputa amplificată ulterior mai ales de discipolii celor doi. Sfântul Ioan Casian a fost prieten bun cu doi mari sfinţi ai Bisericii – Ioan Gură de Aur şi Papa Leon cel Mare, la cererea căruia a scris „Despre întruparea Domnului”, un tratat de condamnare a ereziei nestoriene. Mai mult, experienţa sa monahală în pustia Egiptului, cele două opere - „Aşezămintele mănăstâreşti”, în 418, şi „Convorbirile duhovniceşti”, în 420 – stau la baza monahismului apusean.

Sursa foto: www.crestinortodox.ro
Sursa: cazarelapensiune.ro

Ti-a placut articolul?

Comentarii