15 iunie devine Ziua Națională a Memoriei Victimelor Mineriadei

Președintele Nicușor Dan a semnat, miercuri, decretul potrivit căruia 15 iunie este instituită ca Ziua Națională a Memoriei Victimelor Mineriadei din 13-15 iunie 1990 și a Represiunii Antidemocratice, cu scopul de a cinsti memoria victimelor represiunii violente din iunie 1990, de a promova educația civică și de a preveni repetarea atrocităților.

Cu ocazia zilei naționale, autoritățile și instituțiile publice, unitățile și instituțiile de învățământ, mass-media și organizațiile neguvernamentale pot organiza manifestări culturale, educative și comemorative dedicate memoriei victimelor și promovării valorilor democratice, scrie Agerpres.ro. 

În vederea marcării Zilei Naționale a Memoriei Victimelor Mineriadei din 13-15 iunie 1990 și a Represiunii Antidemocratice, Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune pot difuza emisiuni tematice despre evenimentele din 13-15 iunie 1990.

Finanțarea cheltuielilor pentru organizarea manifestărilor se poate asigura din bugetele autorităților administrației publice centrale și locale, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinație. 


Despre Mineriada din iunie 1990 

 Mineriada din iunie 1990 a fost cea de a treia acțiune de acest gen întreprinsă în România postdecembristă. A avut loc în perioada 13-15 iunie 1990 în București, dupa ce forțele de ordine au intervenit în forță împotriva protestatarilor din Piața Universității. A fost considerată cea mai brutală ca stil și anvergură dintre toate acțiunile minerilor. 

Rădăcinile acestor mineriade se găsesc în evenimente mai vechi ale istoriei românilor. De altfel, limba română este singura din lume în care a fost creat acest cuvânt, care mai apoi a fost tradus în toate limbile planetei.


Se pare că după revolta minerilor din 1977, Valea Jiului a fost permanent supravegheată și păzită de Securitate, inclusiv prin înlocuirea adevăraților mineri cu securiști. Ceaușescu însuși avea un plan prin care trupele de Apărarea Patriei să contribuie la înăbușirea Revoluției și le dotase cu bâte și alte obiecte contondente, dar muncitorii din Timișoara, Brașov nu au putut fi convinși să ia parte la un asemenea carnagiu, ci dimpotrivă au manifestat pentru libertate.

O lovitură asemănătoare fusese administrată partidelor politice din Opoziție cu prilejul grevei regale în 1947, când sute de studenți membri ai organizațiilor de tineret ale PNȚ și PNL au fost bătuți în Piața Palatului de muncitori cu bâte aduși cu camioanele de PCR.




Citește și:


LIVE VIDEOPreședintele României, mesaj după desemnarea premierului. Apel la responsabilitate politică și stabilitate guvernamentală