Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
08:56 20 10 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Ministerul Justiţiei şi CSM, „sub lupa“ Curţii de Conturi. Ce au descoperit auditorii financiari

ro

11 Feb, 2020 00:00 789 Marime text

Ministerul Justiţiei, Institutul Naţional de Criminologie, penitenciarele şi Consiliul Superior al Magistraturii au intrat şi ele, de asemenea, sub lupa Curţii de Conturi. Astfel, acţiunile de control desfăşurate de reprezentanţii Curţii de Conturi la aceste instituţii ale mecanismului de justiţie în ţara noastră au scos la iveală o serie de nereguli la nivelul acestora.


Potrivit informaţiilor oficiale, în cursul anului 2019, la nivelul Ministerului Justiţiei s-a desfăşurat misiunea de audit financiar asupra Contului anual de execuţie a bugetului. Concluziile auditului au dus la exprimarea unei opinii cu rezerve de către Curtea de Conturi. „Opinia se întemeiază pe faptul că abaterile de la legalitate şi regularitate, deşi au o valoare semnificativă, nu au produs efecte generalizate asupra realităţii şi conformităţii situaţiilor financiare, iar valoarea abaterii se situează sub pragul de semnificaţie“, se arată în raportul oficial.


Totodată, 17 penitenciare din ţară, Institutul Naţional de Criminologie şi Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate au fost verificate, de asemenea, de auditorii Curţii de Conturi.
 

Penitenciarele, în topul neregulilor


Printre neregulile semnalate de Curtea de Conturi la nivelul Ministerului Justiţiei se numără următoarele constatări, toate la penitenciarele din ţară. Astfel, un prim punct vizează neînregistrarea în evidenţa contabilă extrabilanţieră, în unele cazuri, a garanţiilor de bună execuţie constituite în favoarea entităţii conform prevederilor legale, în sumă de 84.000 de lei – Penitenciarul Bistriţa, Ploieşti. La Penitenciarul Bistriţa s-a constatat înregistrarea eronată în evidenţa contabilă şi raportarea în situaţiile financiare a unor date nereale, reprezentând creanţe necurente la o valoare subevaluată.


Penitenciarele Focşani şi Aiud au fost luate la ochi pentru menţinerea nejustificată în contul de clienţi incerţi a unor creanţe reprezentând servicii prestate către terţi beneficiari, pentru care a fost finalizată procedura de lichidare.
În ce priveşte Penitenciarul Găeşti, aici s-au descoperit neînregistrarea în evidenţa contabilă şi neraportarea prin situaţiile financiare anuale a datoriilor reprezentând provizioane pentru litigii.


Nereguli la capitolul financiar s-au găsit şi la Penitenciarul Botoşani, fiind vorba despre înregistrarea eronată în evidenţa contabilă a unor creanţe şi datorii, respectiv a unor debite mai vechi de un an şi sume menţinute eronat în contul de decontări în curs de clarificare, în sumă totală de 1.330 de lei.


La Penitenciarul Bucureşti-Jilava, auditorii au consemnat nefacturarea şi neînregistrarea în evidenţa contabilă a instituţiei a unor penalităţi de încasat, în timp ce, la Penitenciarul Ploieşti s-a menţionat în raport că „evidenţa patrimoniului public şi privat al statului nu este clară şi exactă, soldurile conturilor de activ în corespondenţă cu cele de pasiv, în sumă de 15.524 mii lei, nu sunt susţinute în toate cazurile de documente justificative“.


Pentru Penitenciarul Brăila, experţii Curţii de Conturi au stabilit că nu fusese întocmită balanţa de verificare analitice, instrument menit să asigure controlul exactităţii înregistrărilor efectuate.


„Ineficienţa controlului intern şi neaplicarea procedurilor în cazul prestării de servicii către terţi beneficiari, fără verificarea bonităţii acestora, ceea ce a condus la neîncasarea unor creanţe comerciale“ – este ceea ce s-a stabilit în cazul Penitenciarelor Bucureşti-Jilava şi Găeşti.


Foarte interesant, la Penitenciarele Brăila, Bucureşti-Jilava, Focşani, Oradea şi Ploieşti, dar şi la Institutul Naţional de Criminologie s-a descoperit că nu erau respectate în totalitate prevederile OSGG nr. 600/2018 privind Codul controlului intern managerial al entităţilor publice. Nu în ultimul rând, la Penitenciarul Ploieşti s-a descoperit şi „neîncasarea unor venituri proprii în sumă de 30 mii lei, prin utilizarea, în cazul unui contract, a unor tarife orare inferioare salariului minim brut pe ţară“.
 

Analiza INC


Dacă tot a fost menţionat şi Institutul Naţional de Criminologie, trebuie spus că această instituţie reprezintă organ de specialitate cu personalitate juridică, aflat în subordinea Ministerului Justiţiei, şi a fost înfiinţat în scopul asigurării, pe baze ştiinţifice, a prevenirii şi controlului criminalităţii.


Concret, INC „organizează activităţi de cercetare şi evaluare a criminalităţii din România pentru a oferi o viziune unitară asupra nivelului acestui fenomen şi a formelor sale de manifestare“. Tot aici sunt realizate analize, studii, rapoarte privind cauzele şi evoluţia criminalităţii, documente pe care instituţia le prezintă ulterior Ministerului Justiţiei în vederea luării unei decizii corecte, argumentate ştiinţific, de politică penală şi penitenciară. Institutul participă la elaborarea proiectelor de legi şi a altor acte normative în domeniul prevenirii şi controlului criminalităţii, conform datelor oficiale.


În raportul Curţii de Conturi se arată că Institutul „nu a organizat, implementat şi dezvoltat un sistem de control intern managerial în conformitate cu dispoziţiile Ordinului SGG nr. 600/2018 privind aprobarea Codului controlului intern managerial al entităţilor publice“. De asemenea, INC „nu a încheiat un protocol de primire-predare cu Ministerul Justiţiei privind spaţiul în care îşi desfăşoară activitatea şi bunurile preluate (mobilier, echipamente IT)“ şi niciun protocol de stabilire a modului de decontare a cheltuielilor comune de funcţionare. „La finele anului 2018, Institutul nu avea o situaţie reală şi actuală a bunurilor reprezentând mobilier şi echipamente IT primite în comodat“.


Pe parcursul desfăşurării misiunii de audit, între Institutul Naţional de Criminologie şi Ministerul Justiţiei au fost încheiate protocoale prin care s-a stabilit modul de repartizare a cheltuielilor în funcţie de consumuri şi a fost predat spaţiul în care INC îşi desfăşoară activitatea.
 

Nereguli la CSM


Şi la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii au fost constatate o serie de nereguli de către Curtea de Conturi, după cum am arătat în articolul de mai jos:


„Cheltuieli fără bază legală“:
Ce vrea Curtea de Conturi de la Consiliul Superior al Magistraturii


În raportul oficial al Curţii de Conturi se arată că în 2019 s-a efectuat misiunea de audit asupra situaţiilor financiare întocmite la data de 31.12.2018. În urma acestor verificări, au ieşit la iveală o serie de nereguli cu privire la cheltuielile financiare angajate de instituţie. Concret, potrivit documentului citat, Curtea de Conturi „a identificat deficienţe privind organizarea şi conducerea evidenţelor contabile, efectuarea eronată a unor cheltuieli pentru organizarea de concursuri şi examene, precum şi deficienţe referitoare la gestionarea resurselor umane“.


Astfel, potrivit auditorilor financiari, la nivelul CSM, „evidenţa contabilă nu a fost condusă şi organizată în toate cazurile conform Normelor metodologice, Planului de conturi şi instrucţiunilor de aplicare a acestuia“.
„În anul 2018, pentru unii salariaţi şi pentru perioade anterioare anului 2018 au fost stabilite, prin acte administrative emise de ordonatorul principal de credite al CSM, indemnizaţii de încadrare mai mari, prin utilizarea unor valori de referinţă sectoriale mai mari decât cele aflate în plată în perioada respectivă“, se arată în raport. Pe cale de consecinţă, spun auditorii, „pentru acei salariaţi a fost stabilită o datorie în sumă de 3.474,4 mii lei, din care au fost efectuate plăţi în cuantum de 1.541,9 mii lei“.


„La finele anului 2018, suma datorată de instituţie salariaţilor a fost de 1.932,4 mii lei, dar aceasta nu a fost înregistrată ca atare în conturile contabile şi raportate în situaţiile financiare. Astfel că o parte din sumă, respectiv suma de 880,8 mii lei, a fost reflectată în contul contabil «Provizioane» şi raportată în bilanţ la «Datorii necurente», deşi nu făcea parte din categoria sumelor recunoscute ca provizioane“, spune raportul Curţii de Conturi.


Mai mult, auditorii au arătat că „a fost înregistrată eronat în acelaşi cont şi actualizarea cu indicele de inflaţie în sumă de 62,6 mii lei, iar suma de 1.051,5 mii lei a fost înregistrată în contul contabil extrabilanţier «Alte valori în afara bilanţului», nefiind astfel raportată în situaţiile financiare încheiate pentru anul 2018“. Notele explicative la situaţiile financiare, se arată în documentul oficial, nu au conţinut informaţii suplimentare referitoare la sumele de plată.


„Consiliul a efectuat plăţi din bugetul de stat pentru plata cu ora, în sumă de 413,5 mii lei, membrilor comisiilor de concurs corespunzătoare concursurilor sau examenelor, altele decât cele de admitere, în condiţiile în care acestea se puteau suporta din venituri proprii“, potrivit raportului. În continuare se arată că: „s-a constatat că plata orelor prestate de comisia de admitere nu a fost suportată integral din venituri proprii, ci şi din bugetul de stat, prin acordarea de ore libere plătite, contrar prevederilor din HG nr. 183/2005 privind înfiinţarea pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii a unei activităţi finanţate integral din venituri proprii“.


În aceeaşi ordine de idei, auditorii au mai subliniat că „nu a fost prezentată o situaţie privind evidenţa orelor prestate de membrii comisiei de admitere în anul 2018, a orelor libere plătite şi a celor rămase de recuperat“.
 

Decontări nelegale“


„Consiliul a decontat nelegal cheltuieli în sumă de 5,8 mii lei, reprezentând diurna, cazarea şi transportul unor persoane din afara instituţiei, membri ai comisiilor de concurs pentru admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii şi pentru admiterea în magistratură în perioada iulie-octombrie 2018“, conform Curţii de Conturi. Totodată, „o situaţie similară s-a constatat şi în cazul organizării concursului de promovare în funcţia de judecător la ÎCCJ, în perioada august 2017-martie 2018, fiind identificat un caz în care au fost decontate cheltuielile cu transportul ale unui membru al comisiei de elaborare a subiectelor pentru proba scrisă“.


Legat de această situaţie, Curtea de Conturi a reţinut faptul că „aceste plăţi au fost efectuate fără existenţa unei prevederi legale, care să oblige instituţia la acordarea diurnei şi la decontarea cheltuielilor de transport şi cazare în cazul persoanelor din afara instituţiei – membri ai comisiilor de concurs“. În continuare, auditorii financiari au apreciat că „instituţia nu a asigurat minimizarea costului fondurilor alocate cheltuielilor de personal pentru prestarea unor activităţi remunerate“.


Totodată, „s-a constatat că posturile de personal asimilat magistraţilor au implicat costuri mai mari cu resursa umană decât cele de funcţionar public/personal contractual, determinate de indemnizaţia de încadrare şi de sporurile specifice mai mari, precum şi de alte drepturi prevăzute de lege (gratuitatea asistenţei medicale şi a medicamentelor, asigurarea unei locuinţe de serviciu, sau în lipsa acesteia, decontarea până la valoarea de 600 de euro a chiriei, în lipsa unei proprietăţi sau a domiciliului în Bucureşti, asigurarea gratuităţii a trei călătorii anuale în ţară)“.


„În anul 2018, niciunul dintre posturile vacante sau ocupate temporar prin detaşare nu a fost scos la concurs în vederea ocupării acestuia pe perioadă nedeterminată. Prin această modalitate de ocupare a posturilor vacante, prin detaşare, au fost efectuate cheltuieli suplimentare din bugetul statului, constând în drepturile cuvenite magistraţilor detaşaţi“, potrivit Curţii de Conturi.


Se mai arată în acelaşi document întocmit în urma verificărilor că „decizia de a detaşa a fost fundamentată doar din punctul de vedere al eficienţei/eficacităţii, nu şi din cel al economicităţii, respectiv nu s-a efectuat o analiză a costurilor pe care le implică ocuparea posturilor vacante prin detaşare (temporar) comparativ cu organizarea de concursuri în vederea ocupării posturilor pe perioadă nedeterminată, astfel încât măsura luată să respecte principiile unei bune gestiuni financiare, ale unui management financiar sănătos, în special ale economiei şi eficienţei cheltuielilor“.


Poziţia CSM


Legat de măsura privind recuperarea sumelor considerate ca fiind plătite nelegal pentru organizarea concursurilor, CSM a contestat deja la instanţă aceste aspecte. Mai mult, în urmă cu doar câteva zile, reprezentanţii CSM au dat publicităţii un comunicat de presă legat de Raportul de audit financiar întocmit de Curtea de Conturi. În poziţia exprimată de CSM se arată că „din cele patru măsuri dispuse prin decizie, trei au vizat aspecte care ţin de evidenţa contabilă, de managementul resurselor umane sau organizarea concursurilor, fără însă a fi stabilite consecinţe financiar fiscale imputabile Consiliului Superior al Magistraturii. Cele trei măsuri dispuse au fost implementate de către Consiliu conform deciziei, modul de implementare fiind comunicat Curţii de Conturi“.


„În ceea ce priveşte măsura de la punctul II.4 din decizie, şi anume cea referitoare la efectuarea unor cheltuieli cu privire la decontarea cheltuielilor cu diurna, cazarea şi transportul unor membri ai comisiilor de concurs“, se menţionează în comunicatul CSM, „Curtea de Conturi a identificat cazuri în care susţine că nu ar fi existat o bază legală pentru plata de către Consiliul Superior al Magistraturii a sumei totale de 6.530 de lei“.


„Împotriva măsurii dispuse, Consiliul Superior al Magistraturii a formulat contestaţie, cauza fiind înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a de Contencios Administrativ şi Fiscal sub nr. 5563/2/2019, iar prin sentinţa civilă nr. 861 din data de 27.11.2019 a fost admisă cererea de chemare în judecată, dispunându-se suspendarea executării Încheierii nr. 16/2019 şi a măsurii de la punctul II.4 din Decizia nr. 8/2019 până la soluţionarea definitivă a fondului cauzei. Totodată, a fost anulată Încheierea nr. 16/2019 şi măsura de la punctul II.4 din Decizia nr. 8/2019 cu privire la suma de 6530 lei“, potrivit CSM.
 

Citeşte şi:

Recompense neimpozitate, la Curtea Constituţională, RMN-uri ce nu trebuiau decontate, la Curtea Supremă, şi chirii plătite în avans de Avocatul Poporului

Ti-a placut articolul?

Comentarii