Curtea de Conturi Ministerul Culturii trebuie să evalueze de urgență patrimoniul cultural mobil. Peste 60% dintre bunuri, subevaluate la maximum 10 lei

Curtea de Conturi cere Ministerului Culturii (MC) să accelereze procesul de evaluare și clasare a bunurilor culturale mobile, după ce un audit de conformitate a scos la iveală deficiențe majore în gestionarea patrimoniului național. Potrivit raportului, peste 60% dintre bunurile culturale mobile aflate în gestiunea ministerului și a instituțiilor subordonate sunt înregistrate cu o valoare contabilă de maximum 10 lei, ceea ce indică o subevaluare gravă a acestora.

Auditul, realizat pentru perioada 2023–2024, a evidențiat lipsa unei evidențe tehnico-operative centralizate și actualizate a patrimoniului cultural mobil și imobil. Această situație afectează capacitatea instituției de a monitoriza și proteja eficient bunurile culturale, expunând patrimoniul riscurilor de pierdere, degradare sau utilizare necorespunzătoare.

Bunuri neclasate și monumente gestionate defectuos

În plus, aproximativ 97% dintre bunurile culturale mobile nu sunt clasate, în ciuda obligațiilor legale în vigoare. Au fost identificate inclusiv cazuri de dublă clasare, care compromit acuratețea inventarului și pot genera confuzii administrative.

Curtea de Conturi recomandă evaluarea riscurilor și a sistemelor de siguranță din muzee, precum și încheierea de asigurări pentru bunurile expuse pericolelor. De asemenea, au fost constatate deficiențe în administrarea unor monumente istorice aflate în domeniul public al statului, cum ar fi Casa Vernescu și Parcul Etnografic Bran. Ministerului i se solicită implicarea activă în protejarea și punerea în valoare a acestora.

Nereguli în închirierea imobilelor și în organizarea expozițiilor internaționale

Auditul a relevat și închirierea ilegală a unor imobile din domeniul public, precum și lipsa de rigurozitate în organizarea expozițiilor internaționale și în gestionarea exportului temporar de bunuri culturale. În acest sens, Curtea propune îmbunătățirea legislației și actualizarea procedurilor interne cu măsuri clare de securitate.

Evidență contabilă deficitară

Un alt aspect criticat vizează modul de evidență contabilă a bunurilor culturale. Unele dintre acestea sunt tratate ca simple consumabile sau obiecte de inventar, deși fac parte din patrimoniul cultural și au un regim special. Curtea recomandă Ministerului Culturii, în colaborare cu Ministerul Finanțelor, să elaboreze norme metodologice clare și adecvate pentru contabilizarea acestor bunuri.

Un progres timid

Un aspect pozitiv remarcat de auditori este preocuparea conducerii ministerului pentru centralizarea proceselor-verbale de inventariere, anexate la situațiile financiare întocmite de instituțiile subordonate.

Raportul de audit complet și Scrisoarea către management pot fi consultate pe site-ul oficial al Curții de Conturi: www.curteadeconturi.ro.

PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și: 

Curtea de Conturi a verificat situația financiară a primăriei Limanu, achizițiile publice și plățile pentru deszăpezire (DOCUMENT)