Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
20:39 21 09 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

De ce a anulat Curtea de Apel sechestrul din Dosarul Retrocedărilor! Oficial, din motivarea judecătorilor

ro

01 Jul, 2021 10:46 1407 Marime text

 
  • Curtea de Apel Constanța, în completul format din președintele Iulian Minaev și judecătorul Mihail Stănescu Sas, a anulat sechestrul, arătând că „hotărârea penală definitivă de condamnare prin care nu a fost soluţionată şi latura civilă a cauzei nu constituie act scris constatator al creanţei-despăgubire, întrucât aceasta din urmă se constituie abia prin hotărârea definitivă de angajare a răspunderii civile delictuale“.

Magistrații Curții de Apel Constanța au anulat, în dosarul 2517/118/2021, sechestrul asigurător instituit de Tribunalul Constanța, la cererea Municipiului Constanța prin Primar, asupra bunurilor persoanelor condamnate în Dosarul Retrocedărilor din Constanța.

Hotărârea de anulare a sechestrului a fost luată prin Decizia nr. 102/C a Secției I Civile a Curții de Apel Constanța, în completul format din președintele Iulian Minaev și judecătorul Mihail Stănescu Sas.

Sechestrul asupra bunurilor inculpaților din Dosarul Retrocedărilor, printre care Radu Mazăre, Nicușor Daniel Constantinescu, Cristian Borcea, Georgică Giurgiucanu, Emil Dragoș Săvulescu, Mihai Camboianu și ceilalți suspecți a fost instituit prin încheierea civilă nr. 26/02.04.2021 a Tribunalului Constanța.

De asemenea, prin același document s-a pus poprire bancară pe conturile pârâților.

Curtea de Apel Constanța, însă, a ajuns la concluzia, în urma judecării apelului, că se impune respingerea cererii formulate de Municipiul Constanța prin Primar, de instituire a sechestrului și popririi bancare.

În motivarea Deciziei 102/C/2021 a Curții se arată, printre altele, că „hotărârea penală definitivă de condamnare prin care nu a fost soluţionată şi latura civilă a cauzei nu constituie act scris constatator al creanţei-despăgubire, întrucât aceasta din urmă se constituie abia prin hotărârea definitivă de angajare a răspunderii civile delictuale“.

De asemenea, judecătorii Curții au mai precizat următoarele: „concluzia anterioară nu este infirmată de împrejurarea că, potrivit art. 28 alin. 1 dinNoul Cod de procedură penală, hotărârea definitivă a instanţei penale are autoritate de lucru judecatîn faţa instanţei civile care judecă acţiunea civilă, cu privire la existenţa faptei şi a persoanei care asăvârşit-o şi că instanţa civilă nu este legată de hotărârea definitivă de achitare sau de încetare aprocesului penal în ceea ce priveşte existenţa prejudiciului ori a vinovăţiei autorului faptei ilicite“.


„Astfel, împrejurarea că hotărârea penală definitivă beneficiază de autoritate de lucrujudecat în faţa instanţei civile învestite cu soluţionarea acţiunii civile în privinţa faptei şi a persoaneicare a săvârşit-o nu fundamentează concluzia că hotărârea penală definitivă de condamnare pentru oinfracţiune de rezultat constituie şi act scris constatator al creanţei-despăgubire, ci numai pe cea a existenţei unei înlesniri în plan probator pentru persoana vătămată care alege să se adreseze instanţei civile în vederea reparării prejudiciului produs prin infracţiunea cu privire la care a fostpronunţată anterior hotărârea definitivă de condamnare, care, astfel, este dispensată, în cadrul procesului civil, de sarcina dovedirii, altfel decât prin exhibarea hotărârii penale şi pe valorificarea efectului normativ al autorităţii de lucru judecat a acesteia, a existenţei faptei ilicite şi a identităţii persoanei care a săvârşit-o, persoana vătămată, în calitate de reclamant, fiind însă ţinută să facă dovada celorlalte condiţii prevăzute de lege pentru angajarea răspunderii civile delictuale a infractorului condamnat sau a celor chemaţi să răspundă civil în locul sau alături de acesta, pe care instanţa civilă este ţinută a le analiza pentru a constata îndeplinirea condiţiilor legale pentru antrenarea acestei categorii de răspundere civilă“, se arată în hotărârea instanță.

Nu în ultimul rând, arată instanța de apel, „condiţia constatării prin act scris a creanţei în considerarea căreia este solicitatăinstituirea măsurilor asigurătorii este prevăzută atât pentru ipoteza normativă cuprinsă în alin. 1, pecare a fost fundamentat petitul principal al cererii de instituire a măsurilor asigurătorii formulate dereclamant, cât şi pentru cea cuprinsă în alin. 3 al art. 953 din Codul de procedură civilă, pe care afost motivat în drept petitul subsidiar al aceleiaşi cereri, neîndeplinirea acesteia constituind temeisuficient pentru respingerea ambelor capete de cerere, situaţie în care, faţă de constatareaneîndeplinirii acestei condiţii, Curtea constată că este nefondată cererea de înfiinţare a sechestruluişi a popririi asigurătorii formulată de reclamant, motiv pentru care, în rejudecare, aceasta urmează afi respinsă în consecinţă“.

Decizia Curții de Apel Constanța de ridicare a sechestrului este definitivă!

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • Oana 01 Jul, 2021 16:20 Poate ne traduce cineva din limbajul avocatesc cum naiba au reusit sa scape iarasi infractorii astia !!!