Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
20:04 16 09 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Tortoman, localitate a mocanilor ardeleni stabiliți în Dobrogea

ro

21 Aug, 2019 00:00 1342 Marime text
Așezarea se află la o distanță de 12 km nord de Medgidia, fiind locuită până la 1877 de tătari, care înaintea războiului ruso-turc (1877-1878), au emigrat. Localitatea actuală a fost întemeiată de către mocanii din Transilvania. Unul dintre marii proprietari era Ion Boroș, ce deținea 450 de hectare. Veniturile comunei erau de 2.039,20 de lei, cheltuielile erau de 1.737,20 de lei, înregistrându-se un excedent de 302 lei.
 

 
La sfârșitul secolului al XIX-lea, o populație de 2.037 de locuitori se găsea grupată în așezările Azizia, Celebi Kioi, Tortoman și Facria. Erau înregistrate 161 de familii de tătari indigeni, din care 99 au emigrat și au rămas 62 de familii. S-au stabilit alte familii de tătari, cum ar fi Abil Feta și Geladin Cairedin, având profesii libere.
 
Primarul comunei era în anul 1882, Gengazi Bactișa. Vatra satului împreună cu izlazul erau de 42,40 de ha, pământul pentru plantație de 35 de ha, pământul de cultură pentru școală de 10 ha, iar pământul de cultură cuvenit la 28 de locuitori însuma 409,479 ha. Pentru cimitir se foloseau 1,3709 ha, pentru drumurile comunale 1,520 ha, iar pentru ruine în vatra satului, alte 23 de ha. În total localitatea deținea suprafața de 523,07 de ha.
 
Un grup format din 50 de persoane dețineau 952,1468 de ha, fiind posesoarele unor suprafețe ce variau între 5 și 70 ha, iar 18 erau musulmani. Primarul Bactișa avea o proprietate de 20 de hectare. La 18 decembrie 1888, au fost puși în posesie Nistor Donea, cu 15 ha, Ioan Donea, cu 15 ha, Barbu Gârbă, cu 16 ha și Ion Mocanu, cu 14,5 ha.
 
În anul 1890, primarul comunei era Osman Ismail, iar populația așezării era de 1.671 suflete, din care 845 erau bărbați și 826 femei. Știutori de carte erau 83 dintre aceștia. Românii erau majoritari, fiind în număr de 1.084, 218 erau germani, în timp ce alte etnii însumau 396 de suflete. Cu agricultura se ocupau 371, unul era meseriaș, 6 erau comercianți, 5 aveau profesii libere, iar 12 erau servitori. Prezența servitorilor dovedește faptul că existau familii înstărite, proprietari de terenuri și de turme de animale, care își permiteau plata unor astfel de slujitori.
                
În anul 1904, așezarea avea 547 de suflete, iar în 1918, populația era formată din 629 de români. În 1916 mari proprietari funciari erau Constantin Balea cu 300 ha, Ion Boroș cu 450 ha, Radu Cazacu cu 300 ha, Ion Done cu 150 ha, Nistor Done cu 300 ha și I. Tomoșoi cu 104 ha. Fără îndoială, acești mari proprietari funciari aveau slujitori și oameni în casă, de serviciile cărora se bucurau împreună cu familiile lor.
 
Biserica din localitate avea hramul „Sf. Paraschiva”, fiind clădită la 1893 și deservită de un preot și un cântăreț. Exista și o școală mixtă, ce avea un învățător și 45 de elevi. Localitatea se afla în strânsă legătură cu Medgidia și cu Târgul Panairului, care se afla în apropiere.
 
Sursa foto: P. Ștefănescu, D. Serbescu, „Geografia Județului Constanța“, Ediția I, Tipografia Românească, București, 1913
 
Surse bibliografice:
 
A.N.I.C., Fond M.A.I.D.A., dosar nr. 4/1882
A.N.I.C., Fond D.G.S., dosar nr. 1564/1890
S.J.A.N.C., Fond Inspectoratul Cadastral Constanța, dosar nr. 93/1880-1889
***Bugetul județului Constanța pe anul 1881-1882, rola I.
Athanasie Napoleon, Dobrogea și gurile Dunării. Fisic-militar și politic-administrativ, Stabilimentul grafic I.V. Socecu, București, 1896
 M.Vlădescu – Olt, Constituția Dobrogei, Tipografia Doru P. Cucu, București, 1908
M.D.Ionescu, Dobrogea în pragul veacului XX, București, 1904
Constantin Brătescu, Două statistici etnografice germane în Dobrogea, în Arhiva Dobrogei, II, 1919
N.T. Negulescu, Județul Constanța în anii 1916 și 1922/923, Tipografia Victoria, Constanța, 1924
Adrian Ilie, Valea Kara-Su în perioada secolelor XIV-XIX. Monografie istorică, Editura Succeed Publishing, Medgidia, 2008
 
Despre Adrian Ilie 
 
Licenţiat şi masterat în istorie - Universitatea „Ovidius” Constanţa, şef de promoţie.
Doctor în istorie şi cursuri postuniversitare - Universitatea din Bucureşti. 
Director adj. - Şcoala Gimnazială „Constantin Brâncuşi” Medgidia.
Metodist, responsabil Cerc pedagogic şi membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanţa).
Autor al mai multor lucrări şi studii despre Medgidia şi Dobrogea. 
Autor al unor studii şi cărţi de metodică şi management.
Membru în Comisia Naţională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România.
Membru al Asociaţiei Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor şcolare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie/Istoria minorităţii turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice - Medgidia.
Realizator emisiune istorică - Repere Istorice - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obţinute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman“ pe anul 2017, conferit de Societatea de Ştiinţe Istorice din România. 
 

Citeşte şi: 

 
Satu Nou, aşezare a românilor de pe Valea Kara-Su

 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii