Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
18:10 16 09 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Judeţul Constanţa şi Dobrogea anilor '30 (IV). Un tărâm cosmopolit

ro

09 Sep, 2019 00:00 734 Marime text
În anul 1938 România Mare se întindea pe o suprafaţă de 295.049 km.p şi se învecina cu Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria, Cehoslovacia (201 km de frontieră), Polonia (346 km de frontieră) şi Rusia (812 km de frontieră). Regatul condus de Carol al II-lea era compus din nouă provincii: Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova, Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat şi Crişana şi Maramureş (ultimele două formând împreună o provincie). Țara era împărţită în 71 de judeţe, patru dintre acestea, Caliacra, Durostor, Constanţa şi Tulcea fiind în Dobrogea.
 

 
Dobrogea istorică avea o suprafaţă de numai 23.262 de kmp, dar nu era cea mai mică, ea devansând într-un clasament al întinderii teritoriale Bucovina (10.442 kmp), Banatul (18.715), Crişana şi Maramureş (21.338 km).
 
Pentru o mai bună administrare teritorială (n.a. aceasta era cel puţin intenţia) se luase decizia ca statul să fie împărţit în mai multe ţinuturi. Aşa s-a ajuns la crearea Ținutului Marea, care curios, avea în componenţă nu doar judeţele Constanţa, Caliacra şi Durostor, dar şi Ialomiţa. Vechiul judeţ dobrogean Tulcea fusese mutat administrativ în Ținutul Dunărea!
 
Judeţul Constanţa avea în 1938 un număr de 7 plăşi şi opt oraşe iar urbea Constanţa era şi reşedinţă şi municipiu. Pe raza judeţului existau 112 comune rurale ce aveau în administrarea lor 202 sate.
 
Astăzi, în România anului 2019 există peste 1,3 milioane de funcţionari publici, care aparţin de diverse ministere. În 1938, pe când statul român avea o populaţie de 19.933.802 locuitori (cu aproape 2 milioane mai mult decât în 1930!) existau 248.021 funcţionari publici pe întreg teritoriul. În Ținutul Marea lucrau doar 919!
 
Din totalul de 248.021 funcţionari publici la nivel naţional, cca 22.000 lucrau la Finanţe, cca 30.000 în Ministerul de Interne, cca 7.765 ţineau de ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirii Sociale, aproximativ 1.700 în Ministerul Industriei şi Comerţului, aproape 35.000 în Ministerul Apărării Naţionale, cca 43.000 ţineau de Ministerul Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor iar 80.081 la Ministerul Instrucţiunilor Publice, Cultelor şi Artelor.
 
În prima jumătate a anilor 30, Dobrogea avea o populaţie ce depăşea uşor cifra de 800.000 (815.475 la recensământul din 1930). Din acest total, aproximativ 370.000 aveau ca limbă maternă - limba română. În 1930, din cei 253.093 de locuitori ai judeţului Constanţa nu mai puţin de 171.611 aveau ca limbă maternă româna. Alţi 33.414 erau vorbitori materni de turcă şi tătară.
 
Din totalul de 253.093 de locuitori ai judeţului Constanţa, nu mai puţin de 199.580 de persoane erau de confesiune ortodoxă. Anuarul Statistic al României din anii 1938-1939 ne oferă cifre clare în ceea ce priveşte celelalte confesiuni religioase ale judeţului: 4.520 de romano-catolici, 689 greco-catolici, 6.228 evanghelici luterani, 2.774 de confesiune armeno-gregoriană, 2.386 persoane aparţinând bisericii lipoveneşti, 852 baptişti, 1.981 de persoane de religie mozaică, 33.039 de religie mahomedană etc...
 
În Dobrogea locuiau 815.475 de persoane, dintre care 803.401 erau cetăţeni români, iar restul de 11.890, cetăţeni străini. Nu ne referim la etnicii dobrogeni cu cetăţenie română, ci la persoane de altă naţionalitate, stabilite în provincia românească din diverse motive (majoritatea pentru afaceri).
 
Astfel, din cei aproape 12.000 de cetăţeni străini ce rezidau pe teritoriul Dobrogei, 7.602 locuiau în judeţul Constanţa. Anuarul din 1939 ne oferă informaţii clare cu privire la aceşti cetăţeni străini: 2.960 erau cetăţeni greci (n.a. nu români de etnie greacă), 209 iugoslavi, 215 bulgari, 101 germani, 64 cehoslovaci, 40 de polonezi, 42 de unguri, 229 cetăţeni albanezi, 947 cetăţeni turci (n.a. nu cetăţeni români de etnie turcă), 398 cetăţeni italieni, 75 francezi, 24 de elveţieni, 11 englezi, 15 belgieni, 37 de americani, 1662 cetăţeni proveniţi din ţări asiatice...
 
Sunt consemnate în judeţul Constanţa şi 201 de persoane fără cetăţenie, dar care deţineau paşapoarte Nansen. Acest tip de paşapoarte au fost acordate de către Liga Naţiunilor (creată în 1920) şi au fost documente acordate refugiaţilor de după Primul Război Mondial, ele fiind valabile între 1922 şi 1938. Paşaportul a fost numit aşa după politicianul ce a avut ideea creării sale, nimeni altul decât marele explorator polar norvegian Fridtjof Nansen.
 

Constanţa, magnet pentru comercianţi din întreaga Europă

 
Am prezentat mai sus situaţia cetăţenilor străini din judeţ, dar trebuie să ne concentrăm şi asupra situaţiei din cosmopolitul oraş-port Constanţa, cel care atrăgea ca un magnet persoane din întreaga lume. Fostul Tomis era văzut ca un veritabil El Dorado al Estului, un loc al oportunităţilor, unde puteai face avere peste noapte. Comercianţi din întreaga Europă veneau să facă tranzacţii fructuoase în această urbe aflată în continuă dezvoltare.
 
Din cei 59.164 de locuitori ai municipiului înregistraţi în 1939, 53.154 erau cetăţeni români iar 5.964 cetăţeni străini, de etnii numeroase. Enumerăm câteva dintre cifrele prezentate de Anuarul din 39: 2.521 de cetăţeni greci (din totalul de 2.960 pe întreg judeţul), 68 de germani, 16 austrieci, 34 de unguri, 33 de iugoslavi, 20 de polonezi, 156 de cetăţeni albanezi, 561 de cetăţeni turci, 234 de cetăţeni italieni, 53 de francezi, 20 de elveţieni, 11 englezi, 34 de americani (din cei 37 în tot judeţul!) etc...
 
În fiecare an apăreau noi persoane dornice să se stabilească la Constanţa. În 1938 s-a stabilit că din populaţia oficială de 59.164 de persoane. doar în jur de 15.000 erau născute în acest oraş, celelalte fiind venite din alte părţi, fie din alte provincii ale ţării, fie din străinătate.
 
Această situaţie era valabilă pentru întreg judeţul, sau cel puţin pentru aşezările importante de aici. Spre exemplu, oraşul Cernavoda avea o populaţie de 6.774 de persoane, dar numai în jur de 2.200 erau născute acolo. În Techirghiol. din 1.956 de locuitori, doar în jur de 700 erau nativi. O situaţie similară era şi la Carmen Sylva, unde din totalul de 872 de locuitori, doar în jur de 90 de persoane erau născute acolo...
 
(Va urma)
 
Bibliografie
 
Enciclopedia României din 1938 - vol I, II, III şi IV; Bucureşti, 1938, realizate sub patronajul regelui Carol I, coordonator Dimitrie Gusti, versiune digitală din mai 2014 - preluată de pe www.cimec.ro, download efectuat pe 30 iulie 2019
Anuarul Statistic al României - 1935 şi 1936
Anuarul Statistic al României - 1937 şi 1938
 
Sursa foto: Carte poştale datată 1932, ce face parte dintr-o colecţie de ilustrate  din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa
 
Despre Cristian Cealera
 
Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absolvit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucureşti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene. 
Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018.
    
 
Citeşte şi:
 

După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie

Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“

Județul Constanța și Dobrogea anilor '30 (I)

Judeţul Constanţa şi Dobrogea anilor '30 (II). Pe drumul modernizării

Judeţul Constanţa şi Dobrogea anilor '30 (III). Educația și toleranța religioasă

 

Ti-a placut articolul?

Comentarii