Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
10:07 21 11 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeşteDobrogea Împroprietărirea cu pământ şi loturi de casă a veteranilor de război, a invalizilor, a văduvelor şi a urmaşilor acestora la Medgidia

ro

30 Oct, 2019 00:00 1134 Marime text

Pentru participarea şi implicarea soldaţilor mobilizaţi pe teatrele de operaţiuni din Primul Război Mondial, Regele Ferdinand I a promis împroprietărirea cu pământ. „ Vouă, fiilor de ţărani, care aţi apărat cu braţul vostru pământul unde v-aţi născut, unde aţi crescut, vă spun eu, Regele vostru, că pe lângă răsplata cea mare a izbânzii, care vă asigură fiecăruia recunoştinţa neamului nostru întreg, aţi câştigat totodată dreptul de a stăpâni într-o măsură mai largă pământul pe care v-aţi luptat. Vi se va da pământ. Eu Regele vostru, voi fi întâiul în a da pilda!”..
Se înregistra nevoia ţăranilor pentru pământ, suprafeţele pe care le deţineau fiind insuficiente. Din cele 14 comune ale ocolului agricol Medgidia, în patru dintre ele, Boascic, Seimeni, Cochirleni şi Rasova, majoritatea ţăranilor aveau nevoie pentru practicarea agriculturii, atât de terenuri arabile, cât şi de izlazuri.

Împroprietărirea se va realiza în conformitate cu Decretul – lege nr. 1682/1920 şi Reforma agrară din 1921, cea mai radicală reformă agrară din Europa. O putem considera radicală în condiţiile în care nu se realizase o reformă agrară care să aibă în vedere toate categoriile de ţărani. Reforma agrară a lui Alexandru Ioan Cuza nu rezolvase nici pe departe nevoia ţăranilor de a avea şi de a lucra propria bucată de pământ. Legea avea în vedere mobilizaţii în războiul din 1913, mobilizaţii din 1916-1919, văduvele de război pentru copii, orfanii de război ( art. 78).  Interesant este faptul că meseriaşii precum lemnarii, fierarii, croitorii, comercianţii ş.a., nu vor fi împroprietăriţi, beneficiind decât cei îndreptăţiţi ( art. 84). Prioritate aveau invalizii, văduvele de război pentru copii şi orfanii de război născuţi cel mai târziu în anul 1903 şi care posedă inventar agricol.
La Medgidia au fost luaţi în calcul invalizii de război Vasile Ionescu, de profesie muncitor, ce urma să primească 5 ha şi Şaganai Ali, plugar, cu aceiaşi suprafaţă.
 La Medgidia, au fost împroprietăriţi orfanii de război Ali Ablachim, Memet Cherim, Alim Bechir Zecheria, Mustafa Benali şi Stan Berechet.
 Văduvele de război au fost luate în calcul, fiind socotite îndreptăţite la împroprietărire: Maria Gheorghe, Ioana Volintiru, Anica Vericeanu, Cristina Iosef, Paraschiva Hârâciu, Stana Ene, Ana Sava Dragoş, Afize Isleam, Sabrie Selim Tair, Floarea Budănescu, Raveica Cotigă, Gina Găman, Maria Minciună, Maria Iancu Toma, Stana Tabără, Gina Actăluş, Maria Puşcaşiu, Anica Curteanu, Elisabeta Pleşa, Dumitra Dragu, Ahine Ali Ablachim, Maria Sidor Ţenţu, Paraschiva Prava, Ioana Dumitru, Maria Împăratu. Văduvele de război erau împărţite în văduve fără copii şi văduve cu copii, având dreptul iniţial la câte 5 ha teren.
 
Dintre mobilizaţii în campania din anii 1916-1919 au fost luaţi în calcul: Curt Iaia Gazi Mola, Suliman Zeadin, Feizula Memetula, Osman Bolat, Gafar Aivas, Mustafa Gafar, Memet Emin Sabri, Elias Ermambet, Emin Murat, Sefchiet Amet, Osman Ali, Memet Benali, Abdul Gani Regep, Abdul Gani Idris, Iacub Omer, Ayis Calvet, Iusuf Ablagi, Omer Gafar, Ibadula Feizula, Mobin Septar.
Împroprietărirea soldaţilor musulmani a avut în vedere 6 invalizi de război, 3 văduve de război, 4 orfani şi 21 de mobilizaţi în campaniile militare din 1916-1919, în total fiind 34 de beneficiari ai decretului - lege 1682 /1920 şi a reformei agrare din 1921.

Potrivit articolului 78, pământul expropriat se vindea în loturi celor îndreptăţiţi în următoarea ordine de precădere:

1. Mobilizaţilor în războiul 1916 - 1919;
2. Mobilizaţilor în campania 1913;
3. Văduvelor de război pentru copii;
4. Agricultorilor mici lipsiţi de pământ;
5. Agricultorilor cu proprietăţi mai mici de 5 ha;
6. Orfanii de război.
 Potrivit articolului 79, la condiţii egale de îndreptăţire se vor prefera în aceeaşi categorie:
a) Invalizii;
b) Cei care în trecut au muncit pe moşie;
c) Cei care au inventar şi gospodărie întemeiată;
d) Cei care au mai mulţi copii;
e) Cei mai în vârstă.

Potrivit articolului 80,  în caz de paritate de condiţiuni între îndreptăţiţii din aceeaşi categorie şi de neajungerea numărului loturilor, se va proceda prin tragerea la sorţi. La distribuţia loturilor pe lanuri se vor avea în vedere legăturile de rudenie, de prietenie ale lotaşilor, precum şi situaţia în care se găseau ei în cultivarea acestor locuri înainte de împroprietărire.
Au fost luaţi în calcul pentru a primi pământ: Gheorghe Mocanu, vârsta 46 ani, plugar, Ion Sbarcea, 46 ani, plugar, Scarlat Mihăilescu, 46 ani, funcţionar, Spiru Bura, 46 ani, agricultor, Tudor Ploeşteanu, 46 ani, muncitor, Nicolae Cotârlea, 45 ani, muncitor, Toma Spătaru, 45 ani, muncitor, David Puşcariu, 44 ani, plugar ( avea un ha, primea 4 ha), Ion Aurică, 44 ani, muncitor, Nicolae Ciudrea, 44 ani, muncitor ( avea ½ ha, primea 4,5 ha), Niţă Voiculescu, 43 ani, muncitor, Petre Croitoru, 43 ani, muncitor, M. Băncilă, 42 ani, muncitor, Traian Petricu, 42 ani, muncitor, Gheorghe Ghiojdeanu, 42 ani, muncitor, Curt Iaia Gazi Mola, muncitor, Suliman Zeadin, muncitor, Spiru Somache, funcţionar, Neagu Stanciu, muncitor, Gheorghe Popa, muncitor, Feizula Memedula, plugar, Constantin Paloş, funcţionar, Mihail Cornea, funcţionar, Mihai Chiriţă, muncitor, Dumitru Neaga, muncitor, Ion Ţuţuianu, muncitor, Marin Racu, muncitor, Bucur Munteanu, muncitor; Dumitru Cergău, funcţionar, Ion Călimente, muncitor; Ion Bălaşa, muncitor; Ghiţă Popeia, muncitor; Gheorghe Vidrighin, muncitor; Osman Bolat, muncitor; Matei Mihai, muncitor; Iosif Ion, plugar; Anghel Ion, muncitor; Ion Veştemeanu, funcţionar; Bogdan Ion, muncitor; Ştefan Enciu, plugar; Ioachim Miloş, muncitor C.F.R.; Omer Velula, muncitor; Ion Apolozan, muncitor; Vlad Ştefan, muncitor; Alexandru Elefterie, muncitor; Valeriu Drăgănescu, muncitor; Dumitru Dragoş, muncitor; Virgil Constantinescu, funcţionar; Voicu Gheorghe, muncitor; Vasile Străuleanu, muncitor; Gheorghe Vlad, muncitor; Tonciu Simion, muncitor; Ion Cornea, muncitor; Vâlciu Dumitru, muncitor; Nicolae Stancovici, muncitor; Gafar Alivas, muncitor; Ghinea Marin, muncitor ( avea trei ha, primeşte două ha); Matei Ionescu, muncitor; Teodor Cârciova, funcţionar; Ion Gheorghe Avram, muncitor; Valeriu Dragoş, croitor; Bucur Ţiţei, factor ( avea două ha, primeşte trei ha); Mustafa Gafar, muncitor; Ion Bădescu, plugar; Nicolae Vineş, funcţionar; Nanu Savu, muncitor; Vasile Tudorache, muncitor; Nicolae Brobonea, muncitor; Duţu Voicu, plugar; Memet Emin Şabi, plugar; Constantin Munteanu, plugar; Elias Ermambet, plugar; Radu Goidescu, plugar, Ion Cindrea funcţionar; Gheorghe Cucu,croitor; Iancu Chiriţă, muncitor; Ion Tabără, muncitor; Gheorghe Zăgăneanu, plugar; Mubin Septar, plugar (împroprietărit cu 2 hectare de pământ pentru agricultură şi un loc de casă); Marcu Dumitru, plugar; Emin Mamut, plugar; Constantin Constantinescu, funcţionar; Aldea Popeia, plugar; Lazăr Iacob, plugar; Anghel Răducan, muncitor; Şefchet Amet, plugar; Osman Ali, muncitor; Bogdan Drăgan, muncitor; Neculae Luca, plugar; Traian Popa, plugar; Caludi Piplea, plugar; Dumitru Chiravola, funcţionar ( deţinea două ha, primeşte trei ha); Ilie Vinţeanu, muncitor; Radu Telehoi, muncitor; Gheorghe Roboveanu, muncitor. Mai erau luaţi în calcul locuitorii peste 50 de ani: Vasile Lazăr, Ion Balaş, Ion Neagu, Dumitru Chiriţă, Abduraman Reşid, Gheorghe Cornea, Ion Lăpuşanu, Nicolae Buzdugan, Gheorghe Vlad, Gheorghe Răşoagă, Ion Dragomir, Ion Iacu, Mihalache Ionescu, Neculae Hulea, Simion Florea, Ştefan Boală, Nicolae Luca, Dumitru Zaharescu, Iordache Stanciu, Spiru Teodorescu, Gheorghe Caramuzi, Gheorghe Pricop, Simion Olteanu, Constantin Bârzan, Gheorghe Cărpenişeanu, Mihăilă Popa, Vasile Jurubiţă, Bucur Munteanu, Constantn Trifu, Luca Stănilă, Răducan Gheorghe, Gheorghe Crăciun, Ion Florea, Ilie Apolozan, Marin Radu, Pavel Boldaş, Petre Costea, Radu Ghiojdeanu, Toma Barbu, Dumitru Coman, Popa Gheorghe, Ilie Tudorache.

Au existat şi cazuri de împroprietărire prin tragere la sorţi: Ion Radu, Bălaşa Alecu, Ion Niculescu, Constantin Voviceanu, Tudor Enăchescu, Gheorghe Bivolaru, Victor Popeia, Ene Mingheraş, Ştefan Ţuţuianu, Ion Vidrigin, Ion Dan, Ioan Boală şi Telehoi Alexandru. Au fost luaţi în calcul 179 de locuitori cu drept de a fi împroprietăriţi, cu o suprafaţă totală de 885,5 ha. Preşedintele Judecătoriei era Ion Rădulescu, iar membrii comisiei de împroprietărire erau: Ioan Alecsandrescu, administratorul plăşii, Ştefan Niţu, agronom regional, P. Constantinescu, delegatul locuitorilor, C.Arsenescu, delegatul militar. Au fost împroprietăriţi 157 români, cu 781 ha şi 22 turco-tătari, cu 105 ha.

Unele persoane au fost scoase de pe lista celor îndreptăţiţi să fie împroprietăriţi: Vasile Ionescu, decedat; Scarlat Mihăilescu, casier al primăriei; Spiru Bura, măcelar şi cârciumar; Tudor Ploeşteanu, chelner la cafenea; Traian Petricu, cârciumar; Constantin Paloş, secretar al Primăriei; Ion Apolozan, subcomisar în cadrul Poliţiei; Gheorghe Vlusl, proprietarul cinematografului şi cârciumar; Nicolae Broboanea, copist la Primărie; Ion Cindrea, agent perceptor la Primărie; Bogdan Dragu, fierar; Caludi Piplea, măcelar; Dumitru Chiravola, funcţionar la Primărie; Virgil Constantinescu, subchirurg la spitalul din Medgidia; Dumitru Vâlciu, croitor. După cum putem observa, cei excluşi de la împroprietărire deţineau funcţii în administraţie sau erau proprietari şi nu aveau imperioasă nevoie de pământ.Totodată, aflăm şi de ocupaţiile acestora.
Au existat şi omisiuni ale unor locuitori îndreptăţiţi să fie împroprietăriţi. Amintim pe: Abdul Gani Regep, Abdul Gani Idris, minorii lui Memet Emin Cherim, minorii lui Anton I.Anton, Septar Cairedin, Iacub Omer, Sucri Septar, Omer Gafar, Ibadula Feizula, minorii lui Mustafa Benali şi Iusein Seit Calil.

Deşi fuseseră excluşi de pe listele celor împroprietăriţi, unii locuitori vor obţine după adresarea unor solicitări autorităţilor, dreptul de a deveni proprietari. Este cazul lui Ion Apolozan, ce fusese mobilizat în campania din 1916-1919, ce primeşte Hotărârea Comitetului Agrar (H.C.A.) nr. 10869/ 5. XI.1923; Nicolae Brobonea, ce fusese mobilizat în 28 mai 1918, primind H.C.A. nr.10870/ 5.XI.1923; Alexandru Minciună, plugar, mobilizat în campania din 1916-1918, ce primeşte H.C.A. nr.10871/5.XI.1923; Ion Calimente, negustor mutat la Constanţa în anul 1926; Bucur Munteanu, mutat la Bucureşti, cu familia, Marin Racu, decedat în 1924; Necula Căpăţână, librar; Abdul Gani Regep, băcan în 1923, Abdul Gani Idris, măcelar în 1925, Boris Ionescu, magazioner la C.F.R. (Boris Ivanciu a dovedit după multe petiţii că este aceiaşi persoană cu Boris Ionescu,  primind un lot de două ha în proprietate în anul 1929);  Azis Calvet, dispărut în Constantinopol în 1926, soţia sa locuind la Medgidia; Ion Vidrighin, mort în 1923; Septar Cairedin, măcelar; Sucri Septar, negustor coloniale din 1923; Duţu Voicu, cârciumar şi Petre Cornea, plutonier-major reangajat.
 
Au fost adresate petiţii prin care locuitori din Medgidia îşi revendicau drepturile, precum Tudora Blană, văduvă de război şi Elisabeta Cioc, văduvă de război, ce locuia în Cartierul Ştiuca, la nr.32, având dreptul la pensie de urmaş.
Vor primi câte două ha, în total 343 ha, toţi cei îndreptăţiţi, iar cei plecaţi din localitate vor pierde acest drept. Au beneficiat 170 de locuitori împroprietăriţi la 17 septembrie 1929, 30 locuitori fiind excluşi.
 
Reforma agrară rezolva în parte problema pământului şi a nevoilor locuitorior săi. Unii vor vinde aceste proprietăţi, iar alţii vor cumpăra şi vor deveni mari proprietari de pământ. Va exista o categorie importantă a marilor proprietari de pământ, o pătură semnificativă a celor împroprietăriţi şi un segment minor al celor fără pământ.

Surse bibliografice

S.J.A.N.C., Fond Consilieratul Agricol Constanţa. 1920-1938, inventar 85, fond 103, Dosar 46/1931-1937
M.O., nr.82/17 iulie1921.
***Enciclopedia Armatei Române, Editura CTEA, Bucureşti, 2009
Valentin Ciorbea, Aplicarea reformei agrare. Structura proprietăţii, producţia şi rentabilitatea gospodăriilor rurale din judeţele Constanţa şi Tulcea între anii 1918-1944, în Pontica, XX, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, 1987
Dumitru Şandru, Reforma agrară din 1921 în România, Editura Academiei Române, Bucureşti,1975
Adrian Ilie, Medgidia la începutul secolului al XX-lea. Participanți în campaniile militare din anul 1913 și din anii 1916-1919,  Editura Ex Ponto. Constanța, 2014
Registrul demobilizaților, vol. I, Colecția George Neacșu.
www.cdep.ro

Despre Adrian Ilie

Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Profesor - Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia.
Director adj. - Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.


Citește și:


#citeşteDobrogea Primari ai Medgidiei după Primul Război Mondial (III)

Ti-a placut articolul?

Comentarii