Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
22:23 11 11 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeşteDobrogea Primari ai Medgidiei după Primul Război Mondial (III)

ro

23 Oct, 2019 00:00 1156 Marime text

Un primar al oraşului care a reuşit să ducă la capăt un mandat, dovedind stabilitatea politică, a fost Traian Petricu (1934-1938). Mandatul acestui primar a fost marcat de sfârşitul crizei economice şi de refacerea vieţii economice, sociale şi politice a urbei.


A deţinut funcţii importante în aparatul administrativ al aşezării, fiind consilier local, secretar la Primăriei şi preşedinte al Comisiei interimare. A devenit primar al oraşului, după perioada grea a crizei economice, reuşind în câţiva ani să modernizeze oraşul, prin investiţii consistente.


În octombrie 1935, primarul Medgidiei, Traian Petricu, anunţa că oraşul de pe Valea Kara-Su, avea un buget de 4-5 milioane de lei anual.
Acesta afirma:

“Am mândria s-o spun că printr-o gospodărire bine chibzuită, printr-un control riguros asupra veniturilor şi mânuirea banilor publici, fără a face vreun împrumut, am izbutit să ducem la bun sfârşit o seamă de lucruri de interes obştesc şi să dăm oraşului o înfăţişare civilizată din toate punctele de vedere”.



Printre realizările administraţiei din anii 1934-1935, se pot enumera:
  • pietruirea a 640 m² de străzi,
  • 878 m² rigole şi trotuare,
- 252 m bordură de piatră,
  • amenajarea unei sere de flori la Mormântul eroilor sârbi şi împrejmuirea localului Gimnaziului mixt,
  • alimentarea cu energie electrică - prin implicarea directă a primarului - costurile fiind de 161.093 lei,
  • pregătirea pentru darea în folosinţă a noului Gimnaziu, ce fusese început de fostul edil Costică Golea, în 1926,
  • proiectul de alimentare a oraşului cu apă potabilă,
  • păstrarea preţurilor mici, la alimentele de bază, care erau cu 50% mai mici faţă de cele din Constanţa (ex.: un kg de carne costa 12-14 lei). Acest lucru era posibil datorită grijuliului edil Traian Petricu, secondat în adoptarea măsurilor de Consiliul local.


Primarul Traian Petricu a realizat un regulament pentru executarea întreţinerii şi exploatării instalaţiilor de distribuire şi utilizare a electricităţii, furnizate de uzina electrică a comunei urbane. În primăvara anului 1936, s-a desfăşurat la Medgidia o manifestare a naţional-liberalilor, la care au participat 4.000 de cetăţeni din judeţ. Onorurile de gazdă au fost făcute de deputatul Aurel Oancea, preşedinte al filialei liberale din Medgidia, şi de primarul Traian Petricu. Au fost aduse în discuţie realizările din această perioadă:
  • cei 640 m² de străzi ce au costat 23 .400 lei,
  • rigolele şi trotuarele, alături de cei 252 ml de borduri din piatră, ce au costat 21. 936 lei,
  • reparaţia a trei localuri de şcoli primare - 15.106 lei,
  • reparaţii la Palatul Comunal – 8 .906 lei,
  • reparaţii la vechea hală comunală - 7.364 lei,
  • reparaţii la oborul de vite - 9.252 lei,
  • reparaţii la cazarma şi grajdul pompierilor -14.713 lei,
  • reparaţii la împrejmuirea geamiei - 38.584 lei,
  • îngrădirea cimitirului ortodox - 37.150 lei,
  • construirea uzinei electrice- 110.000 lei,
  • construirea serei de flori - 19.915 lei
  • lucrări suplimentare la uzina electrică - 51.093 lei.


Toate aceste realizări au contribuit la creşterea nivelului de trai al locuitorilor şi la asigurarea unui trai decent şi îmbelşugat. Iată o descriere a unui călător ce străbătea oraşul în anul 1936:
Orăşelul înconjurat de un mit de legendă orientală, Medgidia, avea un pod care făcea legătura între gară şi oraş, unde balta avea un farmec negrăit. O splendidă vedere asupra oraşului oferea zona monumentului eroilor sârbi. Se putea vedea întregul orăşel înconjurat de dealuri, văzând în toată măreţia ei geamia ce-şi înălţa trufaşă, turnul minaretului spre cerul splendid luminat de miile de stele şi de luna ce sfioasă arunca spre pământ razele-i pale de lumină de vis“.


În această perioadă îşi desfăşura activitatea Şcoala primară de băieţi nr. 1, ce fusese construită în 1907, din fondurile Primăriei; Şcoala primară de băieţi nr. 2, construită din piatră şi cărămidă, în anul 1913 şi Şcoala de fete nr. 1, în apropierea Bisericii, ce a fost construită în anul 1907. Reparaţii şi dotări au fost făcute şi în perioada mandatului acestui primar.

Totalul lucrărilor din anii 1935-1936 s-a ridicat la valoarea de 1.494.084 lei. Primarul Traian Petricu se preocupa constant de problema întreţinerii şi exploatării instalaţiilor de distribuţie şi utilizare a electricităţii, furnizate de Uzina electrică a comunei urbane.


Funcţia de director al Societăţii comunale de electricitate a fost deţinută de inginerul francez Paul Boisset, domiciliat în strada Cristea Georgescu nr. 5, învestit în funcţie la 25 mai 1935. O realizare a primarului Traian Petricu, dar şi a Consiliului Local, a fost pavarea străzii care făcea legătura între gară şi centrul oraşului. A fost construit podul din apropierea gării ce asigura legătura între bălţile ce se întindeau la extremităţile oraşului. Această din urmă realizare aparţinea conducerii comunale.

Primarul, în şedinţa Consiliului local din 31 martie 1937, a pus în discuţie problema combaterii paludismului, cu care se confruntau locuitorii urbei datorită bălţilor de pe Valea Kara-su. Tot cu prilejul acestei şedinţe s-a pus în discuţie realizarea unor noi lucrări edilitare, printre care:
- alimentarea cu apă potabilă din Dunăre,
- canalizarea oraşului,
- exproprierea de terenuri pentru utilitate publică,
- construirea unei şcoli pentru copiii mici,
- înzestrarea uzinei electrice comunale cu un al doilea grup electrogen având o putere mai mare decât cel în funcţiune, precum şi alte probleme curente cu care se confruntau cetăţenii oraşului.


Primarul Traian Petricu spunea despre Medgidia că reprezintă „o citadelă naţional – liberală”, lucru cu care se mândrea adeseori, inclusiv în articolele din presa timpului.


Întrunirea Consiliului local al Comunei Urbane Medgidia, la 31 ianuarie 1937, s-a făcut în ideea discutării problemelor importante ale urbei. Şedinţa a fost prezidată de primarul Traian Petricu. Au participat Aurel Oancea, Gafar Mustafa, Leu Ioan, Septar Nuri, Omer Gemil, Nicolau Ioan, Gheorghe Popeia, Dragoş Ion, Gavăt Ioan, Dumitru Chiravola, Iusein Acâ, Abibula Ismail, Ismail Abduraman, Şefic Latif, Iliuţă Suditu, Mircea Dragomirescu, Barbu Georgescu. Au lipsit de la şedinţă Gheorghe Rotaru, Anton Romilă şi preotul Cristache Georgescu. Ajutor de primar în această perioadă era Gheorghe Popeia.

Printre problemele discutate au fost, la propunerea primarului Traian Petricu, sprijinirea financiară a Căminului Cultural „Ioan N. Roman”, cu suma de 2.000 lei. Pe lângă investiţiile edilitare, primarul era interesat şi de sprijinirea activităţilor cultural-artistice.


Primarul Petricu va demisiona la 31 august 1937, pentru a-şi „aranja drepturile la pensie”, începând cu data de 1 septembrie 1937. Pentru a asigura buna funcţionare a administraţiei locale, se va dispune mandatarea unui primar girant, până la alegerea noului primar. Singurul candidat la funcţia de primar girant a fost tot Traian Petricu, care va fi confirmat în funcţie, de prefectul judeţului.

Se va dispune la propunerea primarului acordarea unui ajutor financiar pentru Grupul „Victoria” din Constanţa, acesta aducându-şi în accepţiunea membrilor Consiliului local din Medgidia, contribuţia la faima judeţului.


Şedinţa Consiliului local, din 27 octombrie 1937, îl avea ca preşedinte al întrunirii pe primarul Traian Petricu, unde s-au adus în discuţie noi probleme ale locuitorilor urbei. Una din aceste probleme era legată de prezenţa paludismului, datorat în mare parte bălţilor de pe valea Kara-su. Chininizarea contra paludismului avea în vedere oferta lui Limiades Anastase, ce deţinea o proprietate pe strada Decebal. Alte realizări ale primarului Petricu au fost:
  • construirea podului de piatră pe bulevardul Carol al II-lea,
  • repararea Palatului comunal şi a halelor destinate comerţului,
  • repararea străzilor şi trotuarelor din oraş,
  • înfiinţarea unui aeroport comunal,
  • amenajarea unui parc în centrul oraşului,
  • extinderea curţii şcolii primare de băieţi nr.2, cu un teren viran ce avea suprafaţa de 1499,55 mp.


Şedinţa Consiliului local din 31 ianuarie 1938 a fost prezidată de Stan Sorescu, ce deţinea funcţia de preşedinte al comisiei interimare. Oferta de a face publice hotărârile Consiliului comunal în presă aparţinea Biroului Ion Raţiu şi Alexandru Doinaru, redactori ai ziarelor “Ziua”, “Curent dobrogean” şi “ Foaia plugarului”.


Demisia lui Traian Petricu din funcţia de primar girant a generat o instabilitate politică, în doar câteva luni funcţia de primar a fost deţinută de trei persoane, pentru intervale scurte de timp.


Putem conchide prin a spune că perioada în care Traian Petricu şi-a desfăşurat activitatea a fost o perioadă de stabilitate şi de prosperitate pentru locuitorii oraşului.


Surse bibliografice:


S.J.A.N.C., Fond Primăria Medgidia, Dosar 7/1935;
S.J.A.N.C., Fond Primăria Medgidia, Dosar 8/1937
S.J.A.N.C., Fond Primăria Medgidia, Dosar 4/1931-1942
S.J.A.N.C., Fond Primăria Medgidia, Dosar 10/1937
S.J.A.N.C., Fond Primăria Medgidia, Dosar 9/1938
Voinţa Dobrogei, V, nr. 15, din 13 octombrie 1935
Gheorghe Manole, Note de drum. Medgidia, în „Graiul Dobrogei”, an I, nr. 1, 15 aug. 1936
Adrian Ilie, Liberalismul politic în centrul Dobrogei, Editura Succeed Publishing, Medgidia, 2008
Idem, Primarii Medgidiei. Creştini şi musulmani, Editura Ex Ponto, Constanța, 2017


Despre Adrian Ilie


Licențiat şi masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, şef de promoție.
Doctor în istorie şi cursuri postuniversitare - Universitatea din Bucureşti.
Profesor - Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuşi” Medgidia.
Director adj. - Școala Gimnazială „Constantin Brâncuşi” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic şi membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări şi studii despre Medgidia şi Dobrogea.
Autor al unor studii şi cărți de metodică şi management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor şcolare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.


Citeşte şi:

#citeşteDobrogea Primari ai Medgidiei după Primul Război Mondial (I)

#citeşteDobrogea Primari ai Medgidiei după Primul Război Mondial (II) (galerie foto)




 



 

Ti-a placut articolul?

Comentarii