Dosarul DNA privind „exproprierea de facto” de la Agigea S-a declarat apel după ce Tribunalul a dispus achitarea pe motiv că „fapta nu există”. Cum a demontat instanța acuzațiile procurorilor (DOCUMENT)

Dosarul de corupție în care primarul comunei Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, și fosta secretară a localității, Ancuța Calust (Mihail), au fost trimiși în judecată de DNA intră într-o nouă fază procesuală. Decizia istorică a Tribunalului Constanța din 21 mai 2026, prin care s-a dispus achitarea celor doi pe motiv că „fapta nu există”, a fost deja atacată cu apel de către partea civilă, SC Sarda Fish SRL, chiar în ziua pronunțării. Ulterior, o nouă cale de atac a fost înregistrată pe 27 mai 2026.

Miza cazului se mută la Curtea de Apel Constanța, însă argumentele cu care Tribunalul a desființat practic rechizitoriul DNA, scoase la iveală de motivarea instanței, arată de ce judecătorii au considerat că acuzațiile de abuz în serviciu au fost fundamentate pe „mari dubii”.

Acuzațiile DNA: O presupusă „expropriere ilegală” evaluată la peste 214.000 de euro

Dosarul, trimis în judecată de DNA Constanța în anul 2020, a vizat două Hotărâri de Consiliu Local (HCL nr. 92/2012 și HCL nr. 15/2013) inițiate de primar Maricel Cîrjaliu și avizate pentru legalitate de secretara Ancuța Calust. Procurorii au susținut că prin aceste hotărâri, un teren și imobilul „Cherhanaua Agigea”, utilizate de SC Sarda Fish SRL, au fost trecute ilegal în domeniul privat al comunei.
DNA a catalogat această mișcare drept o „expropriere de fapt”, prin care societatea comercială ar fi fost privată de proprietatea sa, producându-se un prejudiciu estimat la 214.560 de euro și favorizând o altă societate comercială.

Cum motivează Tribunalul achitarea: DNA nu a putut demonstra că firma era proprietară

În motivarea sentinței de achitare, Tribunalul Constanța a analizat minuțios lanțul de proprietate al terenului și a concluzionat că acuzația de „expropriere” pică din start, deoarece nu s-a putut dovedi că SC Sarda Fish SRL deținea în mod legal și valabil dreptul de proprietate asupra acelui teren.
Judecătorii au scos în evidență mai multe vicii majore din istoricul proprietății:

• Facturi în loc de acte autentice: Terenul provenea din patrimoniul fostei Întreprinderi Piscicole Constanța (desființată în 1991) și fusese transferat ulterior prin facturi fiscale, nu prin înscrisuri autentice, așa cum cerea legea. Mai mult, instanțele civile au stabilit anterior că dreptul de proprietate nu se poate proba doar prin simple facturi.
• Lipsa certificatului de atestare: Comisia de inventariere a comunei Agigea (condusă la acea vreme de viceprimar, nu de Cristian Cîrjaliu) a descoperit că Sarda Fish SRL nu deținea un certificat de atestare a dreptului de proprietate conform HG nr. 834/1991 înscris la serviciul de taxe și impozite. Din acest motiv, comisia a propus, legal, introducerea terenului în inventarul domeniului privat al comunei.
• Decizii judecătorești definitive: Intabularea dreptului de proprietate în favoarea Comunei Agigea fusese deja recunoscută și dispusă de instanțe în mod legal printr-o decizie din 2012 a Tribunalului Constanța, procesul fiind bazat pe o altă hotărâre de consiliu (HCL 57/2010), și nu pe cele două HCL-uri imputate de DNA.

Fragment din motivarea instanței: „Instanța are mari dubii cu privire la calitatea de persoană vătămată a SC Sarda Fish SRL, în calitate de proprietar al imobilului. În ceea ce privește așa-numita expropriere de fapt, instanța reține că exproprierea implică deținerea dreptului de proprietate asupra unui bun imobil [...]. În absența dreptului de proprietate, nu poate fi concepută noțiunea de expropriere.”

Primarul și secretara doar și-au îndeplinit atribuțiile legale

Magistrații au concluzionat că edilul Maricel Cîrjaliu nu a acționat în mod defectuos, ci a îndeplinit o obligație legală expresă: aceea de a pune în executare hotărârile luate de Consiliul Local și deciziile instanțelor civile care dădeau dreptate comunei.
De asemenea, în cazul fostei secretare Ancuța Calust, instanța a reținut că avizarea proiectelor de hotărâri a fost conformă cu atribuțiile de serviciu, actele administrative fiind complet legale. Deoarece nu s-a putut demonstra nicio conduită ilicită și nici existența vreunui prejudiciu adus unui drept de proprietate real, instanța a aplicat articolul 16 alin. 1 lit. a) din Codul de Procedură Penală: fapta nu există.
Pe cale de consecință, Tribunalul a respins și acțiunea civilă prin care SC Sarda Fish SRL solicita despăgubiri materiale, lăsând cheltuielile judiciare în sarcina statului.

Urmează bătălia finală la Curtea de Apel

Sentința Tribunalului Constanța, venită după o serie lungă de 9 amânări de pronunțare (începând din ianuarie 2026 și până în mai 2026), nu a închis definitiv acest caz deschis încă din 2020.
Prin apelurile declarate de SC Sarda Fish SRL (prin reprezentant Liliana Camelia Datcu), dosarul va fi trimis la Curtea de Apel Constanța. Această instanță va analiza din nou argumentele din motivare și va pronunța decizia definitivă în acest răsunător caz de la malul mării.