Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
02:19 19 09 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Despre moesi şi geţi şi despre cucerirea lor, în operele autorilor antici (Horaţiu, Florus, Dio Cassius)

ro

20 Feb, 2019 00:00 771 Marime text
La aproximativ doi ani după victoria de la Actium (31 î.Hr.), Octavian, devenit singur stăpânitor al Romei, a declanşat o amplă campanie de pedepsire a neamurilor "barbare" ce îi creaseră mari probleme în vremurile tulburi ale războiului civil. Despre aceste probleme mărturiseşte istoricul roman Florus: "Populaţiile dinspre nord se arătau cele mai îndârjite: noricii, ilirii, panonii, dalmaţii, moesii, tracii şi dacii, sarmaţii şi germanii".



Moesi erau numiţi locuitorii din dreapta Dunării, în timp ce daci li se spunea celor de pe malul opus, nordic. Provincia romană Moesia (a moesilor sau a mysilor, ulterior a vlahilor) avea să se întindă ulterior peste teritoriile Serbiei, Bulgariei şi Dobrogei de azi. După anul 85 d.Hr., Moesia va fi împărţită în Superior şi Inferior, aceasta din urmă cuprinzând Scythia Minor (Dobrogea istorică) şi nordul Bulgariei.
 
Cu mai bine de un veac înainte de această împărţire, tracii, moesii, dacii le creau mari probleme romanilor. În anul 29 î.Hr. Octavian l-a trimis pe proconsulul Macedoniei, Marcus Licinius Crassus, să aducă sub ascultare aceste neamuri.
 
Romanii se temeau de aceşti războinici, iar asta ne-o spune tot Florus: "Este îngrozitor de spus cât de sălbatici şi de cruzi au fost moesii, sunt cei mai barbari dintre barbari. Unul dintre conducătorii lor a început înainte de luptă să se facă linişte şi a spus: Cine sunteţi voi? I s-a răspuns: Romanii, stăpânii lumii. Acela atunci zise: Aşa va fi, dacă ne veţi învinge".
 
Extrem de interesante sunt informaţiile pe care ni le dă Horaţiu despre femeie şi statutul acesteia la geţi: "Acolo, femeia nu se face vinovată de copiii vitregi, ci poartă de grijă celor lipsiţi de mamă, iar soţia cu zestre nu ajunge stăpâna bărbatului şi nici nu se-ncrede într-un amant chipeş. Zestrea cea mai de seamă este cinstea părinţilor şi virtutea femeii pentru care legământul căsătoriei rămâne trainic". Poetul îşi venerează protectorul şi visează la vremuri liniştite în acele ţinuturi sălbatice de la marginea stăpânirii romane: "Cât timp Cezar Augustus (n.a. Octavian Augutus) veghează asupra statului, nu vor călca în picioare hotărârile iulice / Nici cei care beau apă din Dunărea adâncă / Nici geţii, nici serii, nici perşii perfizi".
 
În anul 29 î.Hr., Crassus începe campania contra tracilor, bastarnilor şi dacilor ce ameninţau posesiunile romane. El distruge multe triburi de la sud de Dunăre şi ocupă teritorii. Acest Crassus din vremea lui Octavian Augustus are acelaşi nume cu politicianul ce în urmă cu cinci decenii, fusese triumvir (alături de Pompei şi de Iulius Cezar) şi care condusese cu succes campania de pedepsire a gladiatorului Spartacus (73-71 î.Hr). Este foarte probabil ca cei doi Crassus să fi fost rude, poate chiar unchi şi nepot.
 
Crassus cel din vremea lui Octavian Augustus pune capăt tulburărilor create de regele dac Cotyso. Izvoarele antice ne spun că acest rege dac de la nord de Dunăre este învins, dus la Roma şi executat. După ce înregistrează victorii în Tracia, Crassus îşi îndreaptă atenţia asupra Scythiei Minor (Dobrogea). Are nevoie de un simplu pretext pentru a cuceri acest teritoriu iar acest pretext apare imediat.
 
Iată ce scrie Dio Cassius despre cucerirea Dobrogei antice de către romani: "Pe când înfăptuia acestea (n.a. înfrângerea tracilor şi bastarnilor), îl chemă în ajutor Rholes, care se afla în luptă cu Dapyx, regele unor geţi..." Acest Rholes era regele geţilor din tribul sacilor şi avea capitala la Sacidava, cetate identificată pe teritoriul actualului sat dobrogean Dunăreni (comuna Aliman). Rholes fusese aliat al lui Octavian Augustus în lupta de la Actium, din 31 î.Hr., când nepotul lui Cezar îi învinsese pe Marc Antoniu şi pe Cleopatra a VII-a, regina Egiptului. Aşadar, acest Rholes cere ajutor Romei pentru a rezolva cu succes conflictul intern cu Dapyx.
 
Ne mai spune Dio Cassius: "Crassus porni să-l ajute (n.a. pe Rholes). El aruncă cavaleria vrăjmaşilor peste pedestrimea lor. Înspăimântându-i în felul acesta nu mai dădu nicio luptă, ci făcu un mare măcel în rândurile unora şi altpra care fugeau. Apoi îl împresură şi pe Dapyx, refugiat într-o fortăreaţă..."
 
Geţii lui Dapyx se apără cu vitejie iar romanii nu reuşesc să le cucerească cetatea decât cu ajutorul unui trădător. Povestea campaniei continuă astfel (fragmente): "Dapyx şi mulţi alţii îşi găsiră moartea... După ce a săvârşit acestea, Crassus s-a îndreptat apoi spre peştera numită Keiris (Ceiris). Aceasta era atât de încăpătoare şi totodată de trainică încât se povesteşte că titanii, când au fost biruiţi de zei, s-au refugiat acolo. În locul acesta, băştinaşii veniţi în mare număr aduseseră cu ei printre altele lucrurile cele mai de preţ şi toate turmele lor. Crassus căută şi astupă toate intrările întortocheate şi greu de aflat ale peşterii, de aceea îi frânse pe aceştia prin foame".
 
Identificarea peşterii Keiris este şi astăzi prilej de controversă printre specialişti. Pentru că Dapyx îşi avea regatul undeva în centrul Dobrogei (Cheile Dobrogei, poate), Vasile Pârvan a opinat că civilii din neamul lui Dapyx s-ar fi refugiat în peştera Gura Dobrogei. Aceasta nu este însă nici pe departe atât de încăpătoare precum o descrie Dio Cassius. Alţi istorici dau ca posibilă identificare a Keirisului Peştera Limanu, cea mai mare din Dobrogea. Se potriveşte descrierii romane, dar se află la mare distanţă, cca 90 de km de zona Cheilor, presupusa localizare a regatului lui Dapyx. Enigma rămâne neelucidată.
 
Dapyx este înfrânt, dar Crassus nu se opreşte aici şi profită de moment pentru a supune întreaga provincie. Scrie astfel Dio Cassius: "Biruitor, el nu cruţă nici pe ceilalţi geţi, deşi între ei şi Dapyx nu era nicio legătură".
 
Crassus îşi îndreaptă acum atenţia asupra unui regat din nord, condus de Zyraxes. Trebuie spus că în capitala acestuia, numită Genucla, se aflau steagurile legiunilor romane înfrânte în 61 î.Hr. în bătălia de la Histria. Atunci, o armată romană condusă de generalul Hybrida (Jumătate Bestie) fusese ruşinos înfrântă de o alianţă geto-bastarnă-greacă. Crassus asediază Genucla, cetate "durată lângă apă", pe care o atacă "în acelaşi timp, de pe uscat şi de pe Istru". Generalul roman cucereşte Genucla: "în scurtă vreme o cuceri, dar cu multă osteneală". Regele Zyraxes nu se mai afla acolo pentru că pornise "la sciţi, cu mulţi bani, pentru a le cere ajutorul dar nu a mai apucat să se întoarcă".
 
Dio Cassius pune punct povestirii astfel: "Iată cele săvârşite de Crassus la geţi". Această campanie a lui Crassus este poate cel mai important episod din istoria Dobrogei antice pentru că reprezintă practic cucerirea ţinutului de către romani.
 
Victoria lui Crassus în Scythia Minor (Dobrogea antică) vine la puţin timp după ce el reuşise şi înfrângerea dacilor lui Cotyso. Scăpată de războiul civil, Roma reuşeşte să îi învingă şi pe "barbari" şi să îşi securizeze graniţele, depăşind astfel poate cel mai greu moment al existenţei sale.
 
Anul 27 î.Hr. este considerat, în mod convenţional, momentul în care Octavian devine Augustus şi prim împărat al Romei. Republica rămâne o amintire, iar Noul Imperiu este gata să cucerească întreaga lume cunoscută...
 

Bibliografie

 
FONTES - Izvoare privind istoria României, vol I - De la Hesiod la Itinerariul lui Antoninus, Edit. Academiei RSR Bucureşti 1964 (Comitet de redacţie: Vladimir Iliescu, Virgil C. Popescu, Ghe. Ștefan)
 
Sursa foto: Print screen din FONTES 1 - fragment din relatările lui Florus (bilingv - latină şi română)
 
Despre Cristian Cealera
 
Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absovit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene. 
Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018. 
 
Citeşte şi: 
 
După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie
 
Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“
 
Horaţiu şi alţi autori antici, despre războiul Romei cu dacii regelui Cotyso

Ti-a placut articolul?

Comentarii