Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
12:52 19 09 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Călători străini prin Dobrogea (CXII). F. S. Chrismar (Germania) - galerie foto

ro

31 May, 2017 00:00 1119 Marime text
Medicul german F. S. Chrismar (?-?) a călătorit, în 1833, din München la Constantinopol/Istanbul.
În acest scop, el s-a îmbarcat în portul moldovean Galați și a navigat pe Dunăre și Marea Neagră spre capitala otomană. Delta Dunării fusese anexată de Rusia în urma victoriei împotriva Imperiului Otoman, în războiul din 1828-1829.
Chrismar și-a publicat memorialistica de călătorie în 1834, la Pesta (azi Budapesta), cu titlul Skizzen einer Reise durch Ungarn in die Turkey. Institutul „N. Iorga” a folosit această ediție pentru traducerea românească din noua serie Călători străini despre Țările Române în secolul al XIX lea.
De la masa unei cafenele din portul Galați, Chrismar contempla „dealurile din Bulgaria, care își ridică coama lor verde de partea cealaltă a pânzei de apă largi a Dunării”. Pentru a călători în condiții cât mai bune pe Marea Neagră „cea perfidă”, germanul a ales aici un vas comercial grecesc, deoarece grecii erau considerați „cei mai buni” navigatori din zonă.
În cele șase zile ale călătoriei fluviale, medicul a făcut următoarele escale: Isaccea – Tulcea – Sulina.

Pe segmentul Galați – Isaccea, supravegheat de vase de război rusești, călătorul a admirat pe malul dobrogean „ținuturile pitorești ale Bulgariei”, „hotare primejdioase” lipsite de așezări.
La Isaccea, Chrismar a constata că cetatea otomană fusese „dărâmată din temelie”. Aici au fost nevoiți să aștepte o zi, împreună cu o „ mulțime” de corăbii care așteptau de două săptămâni, ca rușii să deschidă podul format din 75 de pontoane. Chrismar bănuia că această întârziere era motivată politic.
Isaccea mai fusese tranzitată în secolele XVI – XVIII și de alți călători străini: sultanul Soliman Magnificul, negustorul englez J. Newberie, diplomatul englez H. Austell, diacul rus T. Korobeinikov, olandezul J. van der Doris, călugărul rus A. Suhanov, clericul creștin sirian Paul din Alep, cărturarul otoman Evlia Celebi, diplomatul francez de la Croix, nobilul sol polonez I. Gninsk, călugării ruși Macarie și Silvestru, diplomatul suedez de origine franceză A. de la Motraye, călugării ruși Nicodim și Silvestru, solul otoman Șehdi Osman, agentul comercial austriac de origine germană N. Kleemann, căpitanul austriac G. Lauterer, căpitanul austriac K. Titelsberg, căpitanul austriac de origine croată F. Mihanovici, diplomatul austriac W. von Brognard, contele francez de Langeron, generalul rus de origine estonă F. Berg, lt. rus de origine finlandeză B. Rosenström, lt.-col. rus de origine finlandeză G. Ramsay și diplomatul francez L. de Beaujour.

De asemenea, din cetatea otomană de la Tulcea „n-a mai rămas piatră peste piatră”. Pe corăbiile care făceau escală aici de aflau „sate întregi” de emigranți bulgari, care urmau să fie colonizați în Țara Românească, Moldova și în „pustiurile” din sudul Rusiei.
Prin Tulcea mai trecuseră și alți călători străini în secolele XVI – XVIII: nobilul sol polonez A. Taranowski, negustorul englez J. Newberie negustorul italian P. Giorgi, sclavul spaniol D. Galan, cărturarul otoman Evlia Celebi, starețul rus Leontie, călugării ruși Macarie și Silvestru, pastorul luteran suedez M. Eneman, un anonim suedez (probabil C. Loos), diplomatul suedez de origine franceză A. de la Motraye, călugării ruși Silvestru și Nicodim, diplomatul rus de origine scoțiană J. B. of Antermony, diplomatul suedez P. Jamjouglou, baronul franco-maghiar F. de Tott, căpitanul austriac G. Lauterer, căpitanul austriac K. Titelsberg, căpitanul austriac de origine croată F. Mihanovici, diplomatul austriac W. von Brognard, contele francez A. de Langeron, generalul rus M. Kutuzov, contele francez de Langeron, generalul rus de origine estonă F. Berg și diplomatul francez L. de Beaujour.

De la Tulcea, unde se terminau dealurile „de pe malul bulgar”, vasul germanului a navigat două zile pe brațul Sulina, „brațul principal” al Deltei. Pe acest braț Dunărea „era atât de îngustă”, încât două vase „abia se pot ocoli în siguranță”. Mlaștinile de pe maluri se întindeau „cât vezi ochii”, fiind acoperite de trestii înalte și populate de „o mulțime” de pescărușirațe sălbaticegâște și pelicani.
În portul Sulina, securizat de un far, Dunărea era „atât de puțin adâncă”, încât navele încărcăte cu multă marfă intrau „cu primejdie”. Aici corăbiile așteptau vântul prielnic care să le ducă în largul mării.
Prin Sulina mai trecuseră și alți călători străini în secolele XVIII-XIX: căpitanul austriac G. Lauterer, polonezul J. Mikoscha, căpitanul austriac K. Titelsberg, căpitanul austriac de origine croată F. Mihanovici, locotenentul A. de Lafitte-Clave, ofițerul francez T. du Verne du Presle, nobilul diplomat austriac W. von Brognard, diplomatul francez L. de Beaujour și caretașul german E. Döbel.
Predecesori germani ai lui Chrismar care au străbătut Dobrogea în secolele XV-XVIII: cruciatul prizonier J. Schiltberger, soldatul Habsburgilor austrieci prizonier J. Wilden, soldatul Habsburgilor austrieci prizonier N. Schmidt, diplomatul suedez de origine germană C. Hiltebrandt, agentul comercial al unei firme austriace N. Kleemann, medicul din armata rusă J. Minderer, negustorul Jenne-Lebrprecht, diplomatul rus J. von Struve, agentul comercial M. Gruneweg și caretașul E. Döbel.

Alți călători străini care au străbătut Dobrogea pe cale fluvialo-maritimă în secolele XIV-XIX: anonimul grec de la sfârșitul secolului XIV (Călători II), germanul J. Schiltberger, cavalerul burgund W. de Wavrin, negustorul englez J. Newberie, călugărul iezuit G. Mancinelli, sclavul spaniol D. Galan, baronul francez F. de Pavie, olandezul J. Van der Doris, călugărul rus A. Suhanov, clericul creștin Paul din Alep, starețul Leontie, călugării ruși Macarie și Silvestru, diplomatul suedez de origine franceză A. de la Motraye, călugării ruși Silvestru și Nicodim, agentul comercial austriac de origine germană N. Kleemann, consulul britanic W. Eton, căpitanul austriac G. Lauterer, polonezul J. Mikoscha, căpitanul austriac K. Titelsberg, căpitanul austriac de origine croată F. Mihanovici, locotenentul A. de Lafitte-Clave, ofițerul francez T. du Verne du Presle, negustorul german Jenne-Lebprecht, diplomatul austriac W. von Brognard, solul venețian V. di Alessandri, mineralologul englez E. Clarke, medicul englez W. Wittman și caretașul E. Dobel.
  
Foto
https://istoriiregasite.files.wordpress.com/
http://www.rapitori.ro/
https://upload.wikimedia.org
http://www.romaniapozitiva.ro/
http://blog.noviodunum.ro/
 
Document
Institutul de istorie „Nicolae Iorga”, editor Paul CernovodeanuCălători străini despre Țările Române în secolul al XIX lea, serie nouă, volumul III, Editura Academiei Române, București, 2005.

https://clasapalatina.files.wordpress.com/2
http://www.librariaeminescu.ro/u
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii