Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
18:28 13 12 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Călători străini prin Dobrogea (CII) - Minas Bajaskian (Armenia)

ro

05 May, 2017 00:00 1018 Marime text
Armeanul Minas Bajaskian (1777 Trabzon/Imperiul Otoman/Turcia - 1851 Veneţia) şi-a făcut studiile la Veneţia, în cadrul ordinului călugăresc catolic al mechitariştilor armeni, al cărui membru a devenit ulterior. În perioada 1808-1820, el a vizitat comunităţile armene din Europa de Est. Cu această ocazie, în 1808, Bajaskian a trecut şi prin Dobrogea otomană, parte a eyalet (provincie) cu reşedinţa în oraşul dunărean Silistra (în 1913-1940 la România, apoi din nou la Bulgaria).
 
Clericul armean şi-a publicat memoriile de călătorie în limba armeană, în 1830, la Veneţia, cu titlul „Călătorie în Polonia şi în alte părţi locuite de armeni, urmaşi ai vechilor locuitori din oraşul Ani“. Institutul „N. Iorga“ a folosit această ediţie pentru traducerea românească din noua serie „Călători străini despre Ţările Române în secolul al XIX lea“.
 
Din traseul său dobrogean, Bajaskian face doar o scurtă prezentare a Babadagului, care era „un oraş neînsemnat“. Comunitatea armeană din localitate locuia în 40 de case şi se ruga într-o biserică din piatră închinată crucii lui Varag. Bajaskian găsise în Biserica „Sf. Ecaterina“ din Grigoropol (atunci, în Rusia, azi, în Republica Moldova) o „Viaţă a sfinţilor“, scrisă în 1675 în Biserica Fecioarei Maria din Constantinopol/Istanbul, pe pergamentul căreia se menţiona: „S-a depus această Viaţă a sfinţilor ca amintire în biserica Varaga Kharch din Babadag (...) rog să pomeniţi pe preotul Hohvannes, care a împodobit-o“.
 
În apropierea Babadagului se aflau un golf în care se vărsa „râuleţul oraşului“ şi munţi ai căror vulturi „mari“ erau capabili să răpească oile ce păşteau în vale.
 
Babadagul fusese vizitat şi de alţi călători străini în secolele XIV-XVIII: marocanul Ibn Battuta (1330/Călători I), sultanul otoman Soliman I Magnificul (1538/VI), nobilul sol polonez E. Otwinowski (1557/VII), nobilul sol polonez A. Tarnowski (1569/VIII), diacul rus T. Korobeinikov (1593/XVII), cărturarul olandez J. van der Doris (1597/XX), episcopul catolic P. Baksic (1640/XXX), episcopul catolic F. Stanislavov (ante-1659/XXXVI), cărturarul otoman Evlia Celebi (1652/XXXVIII.5.H; 1657/XXXVIII.6.C; 1659/XXXVIII.7.B), diplomatul francez de la Croix (1672/XL), nobilul sol polonez I. Gninski (1677/XLI), iezuitul francez P. Avril (1689/XLIII), nobilul sol polonez R. Leszczynski (1700/XLIV), pastorul luteran suedez M. Eneman (1709/L), un anonim suedez (probabil C. Loos/ 1710/LII), diplomatul suedez de origine franceză A. de la Motraye (1711/LIII.1; 1714/LIII.2), diplomatul rus de origine scoţiană J. B. of Antermony (1738/LVII), diplomatul suedez P. Jamjouglou (1746/LX), solul otoman Şehdi Osman (1758/LXII), medicul militar rus de origine germană J. Minderer (1771/LXX), diplomatul polonez J. Mikoscha (1780/LXXVI), contele francez A. de Langeron (1790-1791/LXXXVIII), generalul rus M. Kutuzov (1791/LXXXIX), agentul comercial german M. Gruneweg (1585-1586/XCIV.4), nobilul sol austriac G. von Egenberg (1593/XCV) şi generalul rus de origine franceză L. de Langeron (1807;1809/CI).
 
Alţi armeni care au călătorit prin Dobrogea: clericul Simion Lehaţi (1608/XXII), translatorul polonez Romaskiewicz (1639/XXVI) şi negustorul S. Muratowicz (1601/XCVI).
 
Surse foto:
 
https://istoriiregasite.files.wordpress.com/
https://brailachirei.files.wordpress.com/
https://it.wikipedia.org/
(fondatorul ordinului mechitaritiştilor, în 1701, la Constantinopol)
 
Documentare:
 
Institutul de istorie „Nicolae Iorga“, editor Paul Cernovodeanu, Călători străini despre Ţările Române în secolul al XIX lea, serie nouă, volumul I, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2004.

http://www.anticariat-unu.ro/
https://clasapalatina.files.wordpress.com/

Ti-a placut articolul?

Comentarii