Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
00:28 21 11 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

6 august - Schimbarea la Faţă a Domnului

ro

06 Aug, 2018 06:04 1739 Marime text
Astăzi pe muntele Taborului, Fiul Omului arată strălucirea sa dumnezeiească şi se revelează ca Fiu al lui Dumnezeu. Credincioşii mărturisesc dumnezeirea Lui în Simbolul de Credintă zicând:

,,Și într-unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii. Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut; Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut”.
 

Praznicul Schimbării La Faţă a Domnului,  ne face contemporani cu evenimentul divin şi prin  Sf.Liturghie, cu binecuvântare ni se împărtăşeşte harul dumnezeiesc.

Doar Petru, Iacov şi Ioan îl însoţeau pe Iisus în muntele cel înalt. Alegerea lor nu este întâmplătoare, deoarece pe mărturia apostolilor este zidită Biserica şi creştinătatea.


,,Dar voi cine ziceţi că sunt? Răspunzând Simon Petru a zis: Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui viu.”

Sf ap. Iacov ales episcop al Ierusalimului este primul apostol  martirizat, iar Ioan va trăi cel mai mult dintre apostoli, lăsând moştenire lumii şi eshatologia
Apocalipsei:care vorbeşte despre cele viitoare.
 

,,Şi S-a schimbat la faţă, înaintea lor, şi a strălucit faţa Lui ca soarele, iar veşmintele Lui s-au făcut albe ca lumina”.

 
Trupul Domnului spiritualizat (transfigurat)  care nu a absorbit omenitatea. Timp de 40 de zile  după Înviere s-a arătat ucenicilor ca să se dumirească.
Înălţarea la Ceruri, Parusie şi Eshatologie.
 
,,Şi iarăsi va să vină cu slavă, să judece vii şi morţii, a Cărui împărăţie nu va avea sfârşit”.

Este ,,istoria” lui Dumnezeu printre pământeni. El este lumina Lumii şi suntem sfătuiţi ca să nu ne cuprindă întunericul. Omule, tu ţărână fiind poţi privi pe Creator? Stai puţin la soare vara şi faci insolaţie!
 
A zis să fie Lumină şi a fost, deorece El se îmbracă cu lumina ca şi cu o haină, iar de Rusalii Duhul Sfânt se Pogoară peste apostoli sub forma limbilor de foc, ca să putem lua har peste har.
 
Metamorfosis (Μεταμόρφωση τοῦ Σωτῆρος Χριστοῦ) este garanţia că Hristos este pârga celor adormiţi, că noi vom învia în nestricăciune.  Citiţi din epistola sf. ap. Pavel  (1 Corinteni cap. 15) şi veţi înţelege profunzimea sărbătorii:o anticipare şi o pregustare a Raiului din care am plecat.
 
Acesta a fost motivul Întrupării:

,,Şi Cuvântul S-a făcut trup şi S-a sălăşluit între noi şi am văzut slava Lui”.(Ioan I,14).  Am fost zidiţi chip şi asemănare.
 
Acestui Chip de pe Tabor ne închinăm: ,,Preacuratului Tău Chip ne închinăm, Bunule, cerând iertare greşealelor noastre.” (rugăciune)


Şi s-au arătat lor, Moise şi Ilie care vorbeau cu Iisus despre ceea ce avea să pătimească. Văzând ei această ,,Icoană” a celor 2 Testamente pe care nu şi-a închipuit-o aşa de măreaţă, Petru a rostit:
 

,,Doamne, bine este să fim noi aici; dacă voieşti, voi face aici trei colibe: Ţie una, şi lui Moise una, şi lui Ilie una”.
Doreau ca acest  moment să nu treacă aşa de repede şi această stare să fie simţită şi trăită de toţi cei care se vor ruga. Coliba rămâne ,,transhumanţa” omului care are nevoie ca  Blândul Păstor  să intre sub acoperişul lui.

Acum au înţeles de ce Dumnezeu a păstrat Legea şi Proorocii.,,Sunt unii, dintre cei ce stau aici, care nu vor gusta moartea, până ce nu vor vedea împărăţia lui Dumnezeu”.

Şi-au amintit de Sinai când Moise a primit Tablele Legii cu cele 10 Porunci, de Rugul din Horeb care ardea şi nu se mistuia, de norul care umbrea poporul în pustiul, ca egiptenii să le piardă urma şi de stâlpul de foc ce lumina drumul spre Pâmântul Făgăduinţei.

 
N-au  uitat cum strămoşii şi bătrânii lor s-au adăpostit în corturi timp de 40 de ani.Cortul  Sfânt al Mărturiei se acoperea de norul Slavei şi lângă Chivotul Legii auzeau Glasul lui Dumnezeu.  Ilie proorocul ridicat la cer într-o căruţă de foc avea acelaşi dor:să-L vadă. Dar Domnul a trecut pe lăngă peştera lui ca într-o adiere subţire de vănt ca să nu moară. Iată pe  aceşti 2 reprezentanţi veniţi pe Tabor lăngă Iisus ca  poporul să înţeleagă că Hristos  nu a venit să strice rănduielile Legii şi ale proorocilor, ci să le împlinească.
 
,,Un nor luminos i-a umbrit pe ei, şi iată glas din nor zicând: "Acesta este Fiul Meu Cel iubit, în Care am binevoit; pe Acesta ascultaţi-L".
 
Acest glas al Tatălui a răsunat întâia oară la Botezul Domnului în râul Iordan. Fiecare din noi îşi poate răspunde dacă am ţinut cont de sfatul dat! Pentru unii va fi ,, surpriză” mare: ,,Atunci se va arăta pe cer semnul Fiului Omului şi vor plânge toate neamurile pământului şi vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului, cu putere şi cu slavă multă. Şi va trimite pe îngerii Săi, cu sunet mare de trâmbiţă, şi vor aduna pe cei aleşi ai Lui din cele patru vânturi, de la marginile cerurilor până la celelalte margini.”( Mat. XXIV,,30-31)

Nouă creştinilor ne ajunge  Mărturia  lui Dumnezeu, care ne-a convins. Dovada Cerului este glasul Tatălui. Cine se mai îndoieşte şi după atâta timp... pierde totul!

În faţa crucii, atunci printre pământeni un centurion roman văzând cele întâmplate confirmă,,: Cu adevărat, Fiul lui Dumnezeu era Acesta!”

Această sfântă ascultare este legământul celor credincioşi care se străduiesc să agonisească sfinţenia. Doar în grădina Ghetsimani apostolii au mai avut parte de această stare de nedescris, o anticipare a Împărăţiei, pregustarea Raiului.

După Pogorârea Duhului Sfânt când au fost îmbrăcaţi cu putere de Sus, au priceput totul. Pavel apostolul a fost răpit până la al treilea Cer şi a văzut şi auzit lucruri care nu pot fi descrise de vorbele omeneşti. Sau când doar umbra lui Petru trecea peste cei bolnavi ei se vindecau.
 
Era înainte de Patimi şi Domnul le-a spus să nu povestească decăt după Înviere ce s-a petrecut pe Tabor. Sf. Părinţi  au hotărât ca aceast praznic să fie sărbătorit pe 6 august deoarece este o mare legătură între suferinţă, Taina Crucii, Înviere şi eshatologie.
 
Când rosteşti  Schimbarea la Faţă de pe Tabor,urci cu găndul şi rugăciunea la Cel care a umplut cerurile şi pământul de slavă:Domnul nostru Iisus Hristos. Sfinţii prin trăirea lor s-au înveşmântat cu lumina harului:,,aureola”.

Rugăciunea inimi şi a minţii este rostită cu metanie mare şi trăire intensă de cei care doresc să-şi schimbe viaţa:,, „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul.“ Iar contemplarea este o altă treaptă a desăvărşirii , o cale mistică ...
 
Şi le-a mai spus Domnul:,,Treziţi-vă şi nu vă temeţi!”

 
Despre acestă sărbătoare se vorbeşte încă din sec.al-IV-lea atunci când sf. împărăteasă Elena zideşte o Biserică pe Muntele Tabor.
Ştiinţa urmăreşte cu atenţie mersul Cerurilor ,,făcându-şi urechea pâlnie”(vezi programul SETI ) ca să decripteze vreun semnal, iar arheologia răscoleşte huma trecutului ca să aduc mărturii prezentului.
 
Printre fenomenele ,,misterioase” puse sub lupa observaţiei sunt şi acestea:


-În ziua de Boboteză apa Iordanului curge spre izvor.

-Sfânta Lumină de la Ierusalim care se coboară de Sf.Paşti la Sf. Mornânt.

-Norul care apare pe cerul senin al  Taborului  în timpul sf. Liturghii.

 
,,Schimbatu-te-ai la față în munte, Hristoase Dumnezeule, arătându-le ucenicilor Tăi slava Ta, pe cât li se putea. Srălucește și nouă, păcătoșilor, lumina Ta cea pururea fiitoare, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Dătătorule de lumină, slavă ție.”(Troparul)
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii