PISA 2025 România, sub media OCDE la matematică, lectură și științe. Rezultatele elevilor s-au înrăutățit la lectură

Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor (PISA) evaluează cunoștințele, competențele și atitudinile elevilor de 15 ani.

Testele explorează măsura în care elevii pot rezolva probleme complexe, pot gândi critic și pot comunica eficient, iar datele colectate prin chestionare descriu contextul în care aceștia învață.

Astfel, PISA oferă informații despre măsura în care sistemele de educație îi pregătesc pe elevi pentru provocările vieții reale și pentru succesul viitor. România a participat pentru prima dată la PISA în 2002. Prin compararea rezultatelor la nivel internațional, factorii de decizie și specialiștii din educație din România pot învăța din politicile și practicile altor țări.


Note privind calitatea datelor în PISA 2025

Această ediție PISA include date din 91 de țări și economii. Deși marea majoritate a țărilor și economiilor au îndeplinit standardele tehnice PISA, un număr mic nu le-a îndeplinit. În special, este necesară prudență în interpretarea rezultatelor țărilor și economiilor ale căror nume sunt însoțite în această notă de un asterisc (*): rezultatele lor pot fi afectate de un grad mai mare de incertitudine sau pot fi chiar distorsionate, deoarece unul sau mai multe standarde PISA de eșantionare nu au fost îndeplinite. Pentru mai multe informații, consultați Ghidul cititorului din PISA 2025 Results, Volume I și capitolul 18 (Data Adjudication) din PISA 2025 Technical Report. În România, toate datele au îndeplinit standardele de calitate stabilite de PISA și au fost considerate adecvate pentru raportare.

Cât de bine s-au descurcat elevii de 15 ani din România la test?

Tendințe ale performanței la științe, matematică și lectură



• În România, rezultatele medii din 2025 au fost aproximativ la același nivel ca în 2022 la matematică și științe și mai scăzute decât în 2022 la lectură.
• La științe, rezultatele au fost, de asemenea, apropiate de cele înregistrate la toate evaluările PISA anterioare anului 2022, indicând o evoluție relativ stabilă. În schimb, la matematică și lectură, dacă se ia în considerare o perioadă mai lungă, rezultatele din 2025 au fost mai scăzute decât cele înregistrate cu aproximativ zece ani înainte, în 2015.
• În perioada cea mai recentă (2022-2025), diferența dintre elevii cu cele mai mari scoruri (primii 10%) și elevii cu cele mai mici scoruri (ultimii 10%) nu s-a modificat semnificativ la matematică, lectură sau științe.
• Comparativ cu 2015, proporția elevilor cu performanțe scăzute (care au obținut scoruri sub nivelul 2 de referință) a crescut cu 12 puncte procentuale la matematică, cu 9 puncte procentuale la lectură și cu 7 puncte procentuale la științe.

Cum se situează România în comparație cu alte sisteme educaționale?


• Elevii din România au obținut scoruri mai scăzute decât media OCDE la matematică, lectură și științe 
• Proporția elevilor din România cu performanțe ridicate (nivelul 5 sau 6) în cel puțin un domeniu a fost mai mică decât media OCDE. În același timp, proporția elevilor din România care au atins cel puțin nivelul de referință (nivelul 2 sau un nivel superior) în toate cele trei domenii a fost mai mică decât media OCDE
• La rezolvarea computațională a problemelor, scorul mediu al elevilor din România a fost mai scăzut decât media OCDE

Ce știu și ce pot face elevii la științe


• Aproximativ 54% dintre elevii din România au atins cel puțin nivelul 2 de referință la științe (media OCDE: 74%). La acest nivel, elevii pot cel puțin să recunoască explicația corectă pentru fenomene științifice familiare și să utilizeze astfel de cunoștințe pentru a stabili, în cazuri simple și pe baza datelor furnizate, dacă o concluzie este validă.
Peste 85% dintre elevii din B-S-J-Z (China), Macao (China), Singapore, Estonia, Japonia, Taipeiul Chinez și Coreea (în ordinea descrescătoare a ponderii) au atins acest nivel sau unul superior.
• În România, 2% dintre elevi au avut performanțe ridicate la științe, atingând nivelul 5 sau 6 (media OCDE: 7%).

Acești elevi pot aplica, în mod creativ și autonom, cunoștințele științifice și despre știință într-o varietate mare de situații, inclusiv în situații nefamiliare. Ce știu și ce pot face elevii la matematică

• În România, 48% dintre elevi au atins cel puțin nivelul 2 de refeerință la matematică (media OCDE: 65%).

La acest nivel, elevii pot cel puțin să interpreteze și să recunoască, fără instrucțiuni directe, modul în care o situație simplă poate fi reprezentată matematic (de exemplu, compararea distanței totale pe două rute alternative sau conversia prețurilor într-o altă monedă).

• Aproximativ 4% dintre elevii din România au avut performanțe ridicate la matematică, atingând nivelul 5 sau 6 la testul PISA de matematică (media OCDE: 8%). Cele mai mari ponderi ale elevilor care au atins nivelul 5 sau 6 s-au înregistrat în șapte țări și economii asiatice: B-S-J-Z (China) (54%), Singapore (37%), Taipeiul Chinez (32%), Macao (China) (29%), Coreea (23%), Japonia (22%) și Hong Kong (China) (21%). La aceste niveluri, elevii pot modela matematic situații complexe și pot selecta, compara și evalua strategii adecvate de rezolvare a problemelor. În 13 țări și economii participante la PISA 2025, peste 10% dintre elevi au atins nivelul 5 sau 6 de competență. Ce știu și ce pot face elevii la lectură

• Aproximativ 52% dintre elevii din România au atins nivelul 2 sau un nivel superior la lectură (media OCDE: 69%). La acest nivel, elevii pot cel puțin să identifice ideea principală dintr-un text de lungime moderată, să găsească informații pe baza unor criterii explicite, uneori complexe, și să reflecteze asupra scopului și formei textelor atunci când li se cere în mod explicit acest lucru. Ponderea elevilor de 15 ani care au atins cel puțin nivelul minim de competență la lectură (nivelul 2 sau superior) a variat de la 93% în B-S-J-Z (China) la 4% în Rwanda.

• În România, 1% dintre elevi au atins nivelul 5 sau un nivel superior la lectură (media OCDE: 6%). Acești elevi pot înțelege texte lungi, pot aborda concepte abstracte sau contraintuitive și pot distinge între fapte și opinii pe baza unor indicii implicite referitoare la conținut sau la sursa informației.


Decalaje de performanță în România

Disparități socioeconomice

• Indicele PISA al statutului economic, social și cultural este calculat astfel încât toți elevii care susțin testul PISA, indiferent de țara în care locuiesc, să poată fi plasați pe aceeași scală socioeconomică. Astfel, indicele poate fi utilizat pentru a compara performanța elevilor cu un statut socioeconomic similar din țări diferite.

În România, 33% dintre elevi – cea mai mare pondere – s-au situat în cuartila internațională superioară a scalei socioeconomice, ceea ce înseamnă că s-au numărat printre elevii cei mai avantajați care au susținut testul PISA în 2025. Scorul lor mediu la științe a fost de 486 de puncte. În Singapore, Taipeiul Chinez și Macao (China), elevii cu un statut socioeconomic similar tind să obțină scoruri semnificativ mai ridicate.

• De asemenea, indicele PISA al statutului economic, social și cultural poate fi utilizat pentru ordonarea elevilor, în cadrul fiecărei țări și economii, de la cei mai dezavantajați la cei mai avantajați, precum și pentru constituirea a patru grupuri de dimensiuni egale (fiecare reprezentând 25% din populația elevilor de 15 ani din țara sau economia respectivă). În România, elevii avantajați din punct de vedere socioeconomic (cei 25% cu statutul socioeconomic cel mai ridicat) i-au depășit pe elevii dezavantajați (cei 25% cu statutul socioeconomic cel mai scăzut) cu 122 de puncte la științe. Această diferență este mai mare decât diferența medie dintre cele două grupuri în țările OCDE (85 de puncte).

• Între 2015 și 2025, decalajul de performanță la științe dintre elevii din cuartila superioară și cei din cuartila inferioară a distribuției statutului socioeconomic s-a mărit în România, în timp ce decalajul (10%) (32%) (25%) (33%) OECD average Romania 200 300 400 500 600 Mean performance in science Bottom 25% Top 25% International quartile of socio-economic status OECD average OECD average 200 300 400 500 600 School average performance in science -2.0 -1.0 0.0 1.0 School average socio-economic status Performanța medie la științe Performanța medie a școlii la științe. În această perioadă, performanța elevilor dezavantajați a scăzut, în timp ce performanța elevilor avantajați a rămas stabilă.

• Statutul socioeconomic a fost un predictor al performanței la științe în toate țările și economiile participante la PISA. În România, acesta a explicat 22% din variația performanței la științe în PISA 2025 (comparativ cu 12%, în medie, în țările OCDE).

• Aproximativ 7% dintre elevii dezavantajați din România s-au situat în cuartila superioară a performanței la științe. Acești elevi pot fi considerați rezilienți academic deoarece, în pofida dezavantajului socioeconomic, au atins un nivel de excelență educațională prin comparație cu elevii din propria țară.

În medie, în țările OCDE, 12% dintre elevii dezavantajați s-au situat în cuartila superioară a performanței la științe în propria țară. Atitudinile elevilor față de școală și învățare în România Curiozitatea, perseverența și valoarea percepută a școlii
• În România, 77% dintre elevi sunt de acord sau total de acord că sunt curioși în legătură cu multe lucruri diferite, comparativ cu 73% în țările OCDE, în medie.

De asemenea, 63% dintre elevi au raportat că depun un efort suplimentar atunci când sarcinile devin dificile (media OCDE: 60%).

În același timp, 22% sunt de acord sau total de acord că școala a fost o pierdere de timp (media OCDE: 24%).

• Între 2022 și 2025, aceste atitudini s-au modificat într-o anumită măsură în România. Ponderea elevilor care au raportat că sunt curioși în legătură cu multe lucruri diferite a scăzut cu 4,8 puncte procentuale; ponderea celor care au raportat că depun un efort suplimentar atunci când sarcinile devin dificile a crescut cu 2,6 puncte procentuale; iar ponderea elevilor care au fost de acord că școala a fost o pierdere de timp a scăzut cu 7,8 puncte procentuale.

• Curiozitatea, perseverența și valorizarea școlii sunt cel mai adesea asociate cu performanțe mai ridicate la științe. În România, după luarea în considerare a profilului socioeconomic al elevilor și al școlilor, o creștere cu o unitate a indicelui de curiozitate este asociată cu o diferență de 15 puncte în scorul la științe, comparativ cu o diferență medie de 19 puncte în țările OCDE; o creștere cu o unitate a indicelui de perseverență este asociată cu o diferență de 6 puncte în scorul la științe (media OCDE: 13 puncte); iar elevii care acordă o valoare mai mare școlii și nu sunt de acord că aceasta reprezintă o pierdere de timp tind să obțină la științe scoruri cu 21 de puncte mai mari decât colegii lor care consideră că își pierd timpul la școală (media OCDE: 27 de puncte).

Atitudinile elevilor față de învățare • PISA 2025 a inclus și întrebări despre alte atitudini față de învățare. De exemplu, 61% dintre elevii din România au un mindset de creștere (media OCDE: 69%), adică au convingerea că inteligența poate fi dezvoltată prin muncă, efort și feedback. În medie, în țările OCDE, elevii cu un mindset de creștere obțin la științe scoruri cu 28 de puncte mai mari decât cei cu un mindset fix. În România, această diferență este de 17 puncte, după luarea în considerare a profilului socioeconomic al elevilor și al școlilor.

• Datele PISA 2025 descriu, de asemenea, comportamentele de autoreglare și de stabilire a obiectivelor ale elevilor. De exemplu, în România, aproximativ 45% dintre elevi au raportat că își planifică adesea sau foarte des modul în care vor aborda studiul. Totodată, 53% dintre elevi își pun întrebări despre materialul studiat pentru a verifica dacă au înțeles totul (mediile OCDE: 37% și, respectiv, 49%).

• Un elev autonom, capabil să își autoregleze învățarea, știe când și unde să caute ajutor. Datele PISA 2025 arată că, în majoritatea țărilor, elevii tind să se bazeze pe profesori și colegi în activitatea școlară. În România, 75% dintre elevi le cer ajutor profesorilor atunci când au nevoie, iar 82% le cer ajutor colegilor atunci când nu înțeleg pe deplin ceva (mediile OCDE: 77% și, respectiv, 82%).

• În România, stabilirea obiectivelor în cadrul autoreglării învățării este asociată pozitiv cu performanța la științe, după luarea în considerare a profilului socioeconomic al elevilor și al școlilor. O creștere cu o unitate a indicelui privind stabilirea obiectivelor este asociată cu o diferență de 5 puncte în scorul la științe (media OCDE: 3 puncte).


Cum este viața școlară în România? Deficite percepute de personal și de resurse materiale

• În 2025, 13% dintre elevii din România frecventau școli ai căror directori au raportat că procesul de instruire era afectat, cel puțin într-o anumită măsură, de un deficit perceput de personal didactic (media OCDE: 39%); ponderea corespunzătoare pentru deficitul perceput de personal de sprijin a fost de 21% (media OCDE: 39%).

Prevalența deficitului perceput de personal didactic în România nu s-a modificat semnificativ comparativ cu 2022.

• Datele PISA 2025 arată că deficitul perceput de resurse materiale rămâne o preocupare în majoritatea țărilor și economiilor. Aproximativ 24% dintre elevii din România frecventau școli ai căror directori au raportat că lipsa materialelor educaționale (de exemplu, manuale, echipamente IT, materiale pentru bibliotecă sau laborator) afecta procesul de instruire, cel puțin într-o anumită măsură; de asemenea, 24% frecventau școli în care lipsa infrastructurii fizice (de exemplu, clădiri, spații exterioare, sisteme de încălzire/răcire, iluminat și sisteme acustice) era percepută ca afectând procesul de instruire. În 2022, ponderile corespunzătoare au fost de 38% și, respectiv, 28%.

Resurse digitale

• În România, elevii au raportat că petrec, în medie, 1,6 ore pe zi utilizând dispozitive digitale la școală pentru activități de învățare (media OCDE: 1,7 ore). În același timp, o parte deloc neglijabilă a utilizării dispozitivelor digitale în zilele de școală este dedicată activităților care nu au legătură cu învățarea: elevii din România au raportat că petrec 1,7 ore pe zi utilizând dispozitive digitale la școală în scop recreativ (media OCDE: 1,1 ore).

• În România, 29% dintre elevi au raportat că, la majoritatea sau la toate orele de științe, colegii lor sunt adesea distrași de utilizarea dispozitivelor digitale (media OCDE: 28%). În medie, în țările OCDE, elevii care au raportat că sunt distrași de dispozitive digitale la orele de științe obțin scoruri cu 11 puncte mai mici la științe decât cei care nu au raportat o astfel de distragere a atenției, după luarea în considerare a profilului socioeconomic al elevilor și al școlilor.

În România, diferența este de 18 puncte. • În medie, în țările OCDE, elevii din școlile în care utilizarea telefoanelor mobile este interzisă în incintă au o probabilitate cu aproximativ 13% mai mică de a raporta distragerea atenției din cauza dispozitivelor digitale. În 2025, 49% dintre elevii din România frecventau școli în care exista o astfel de interdicție (media OCDE: 49%), în creștere față de 22% la PISA 2022 (media OCDE la PISA 2022: 34%). Aceasta indică o creștere substanțială a implementării interdicțiilor privind utilizarea telefoanelor mobile în această perioadă.

• Elevii din majoritatea sistemelor de educație utilizează chatboturi bazate pe inteligență artificială (IA) pentru activitatea școlară, ceea ce creează noi provocări și oportunități pentru învățare. În România, 40% dintre elevi au raportat că utilizează chatboturi bazate pe IA ca sprijin pentru învățare cel puțin o dată pe săptămână (media OCDE: 46%). Elevii utilizează frecvent IA și pentru  documentarea preliminară asupra unui subiect nou (România: 33%; media OCDE: 31%), pentru rezumarea unui text pe care trebuiau să îl citească (România: 31%; media OCDE: 30%) și pentru redactarea textelor pentru sarcini scrise (România: 33%; media OCDE: 29%). Doar 9% dintre elevi au raportat că nu utilizează niciodată sau aproape niciodată chatboturi bazate pe IA pentru niciuna dintre activitățile școlare analizate în PISA (media OCDE: 14%).

Bullying și cyberbullying

• În România, 21% dintre elevi au raportat că, în 2025, au fost victime ale cel puțin unei forme de bullying de câteva ori pe lună sau mai des (media OCDE: 20%). Prevalența bullyingului nu s-a modificat semnificativ între PISA 2022 și PISA 2025, în timp ce a crescut în marea majoritate a țărilor și economiilor participante.

• Cyberbullyingul este mai puțin frecvent decât alte forme de bullying, însă victimele sale tind să aibă performanțe considerabil mai scăzute. În România, 3% dintre elevi au raportat că, în cele 12 luni anterioare testării PISA, informații supărătoare despre ei au fost publicate online fără consimțământul lor cel puțin de câteva ori pe lună (media OCDE: 3%). Acești elevi au obținut, în medie, scoruri cu 48 de puncte mai mici la științe decât colegii lor. Sprijinul profesorului și climatul disciplinar la orele de științe

• În România, 68% dintre elevi au raportat că, la majoritatea orelor de științe, profesorul manifestă interes pentru învățarea fiecărui elev (media OCDE: 69%); 69% au raportat că profesorul continuă să predea până când elevii înțeleg (media OCDE: 66%); iar 68% au raportat că profesorul oferă ajutor suplimentar atunci când elevii au nevoie (media OCDE: 73%). În 2015, ponderile corespunzătoare au fost de 70%, 73% și, respectiv, 71%.

• Climatul disciplinar la orele de științe rămâne, în 2025, o preocupare în multe țări și economii: aproximativ 16% dintre elevii din România au raportat că nu pot lucra bine la majoritatea sau la toate orele (media OCDE: 19%); 22% au raportat că zgomotul și dezordinea perturbă majoritatea sau toate orele de științe (media OCDE: 31%); iar 24% au raportat că ceilalți elevi din clasa lor nu ascultă ceea ce spune profesorul (media OCDE: 29%).

• În medie, în țările OCDE, climatul disciplinar și sprijinul profesorului la orele de științe s-au îmbunătățit între 2015 și 2025. În România, s-a îmbunătățit doar climatul disciplinar; sprijinul profesorului nu s-a modificat semnificativ. Țările și economiile în care climatul disciplinar s-a îmbunătățit tind să înregistreze o performanță medie la științe stabilă sau în creștere față de 2015. Implicarea și sprijinul părinților

• Sprijinul familial raportat de elevi a scăzut substanțial în aproape toate țările și economiile participante la PISA între 2022 și 2025. Nu a fost însă cazul României. În 2025, 76% dintre elevii din România au raportat că părinții sau tutorii îi întrebau, cel puțin o dată pe săptămână, ce au făcut la școală, iar 63% au raportat că discutau cel puțin săptămânal despre problemele pe care le-ar putea avea la școală. În 2022, ponderile corespunzătoare au fost de 75% și, respectiv, 65%. Absenteism și întârzieri

• În 2025, aproximativ 33% dintre elevii din România au raportat că au lipsit cel puțin o zi de la școală în cele două săptămâni anterioare testării (media OCDE: 22%); 39% au raportat că au absentat de la cel puțin o oră de curs (media OCDE: 24%); iar 65% au raportat că au ajuns cu întârziere la școală (media OCDE: 50%). În anii anteriori, ponderile corespunzătoare au fost de 46%, 60% și 57% în 2022, respectiv 50%, 60% și 58% în 2018. 

Pregătirea elevilor pentru provocările de mediu

• În România, 55% dintre elevi au atins cel puțin nivelul de referință (nivelul 2) în domeniul științelor mediului. În medie, în țările OCDE, 74% dintre elevi ating acest nivel, iar în șapte țări și economii ponderea depășește 85%.

• PISA 2025 arată că elevii din majoritatea sistemelor de educație raportează atitudini puternic favorabile protecției mediului, deși mai puțini se simt încrezători în capacitatea lor de a colabora eficient. În România, 83% dintre elevi consideră că pot avea un impact pozitiv asupra mediului (media OCDE: 81%); 85% consideră că acțiunea colectivă poate contribui la soluționarea problemelor de mediu (media OCDE: 82%); iar 77% raportează că știu cum să colaboreze cu alții pentru a avea un impact pozitiv asupra mediului (media OCDE: 68%).

• În România, 73% dintre elevi au raportat că sunt oarecum sau foarte interesați să contribuie la protejarea mediului în viitoarea lor activitate profesională (media OCDE: 62%). • Majoritatea elevilor s-au implicat în activități legate de mediu cel puțin o dată în cele 12 luni anterioare testării PISA. În medie, în țările OCDE, cele mai frecvente forme de implicare sunt discuțiile cu prietenii și familia despre modalități de a avea un impact pozitiv asupra mediului (România: 68%; media OCDE: 56%) și luarea deciziilor de cumpărare în funcție de sustenabilitatea produselor (media OCDE: 54%; România: 64%). Principalele caracteristici ale PISA 2025 în România Conținutul

• Evaluarea PISA 2025 a avut științele ca domeniu principal, iar matematica și lectura ca domenii secundare; evaluarea domeniului Învățarea în lumea digitală a măsurat competențele elevilor de rezolvare computațională a problemelor și capacitatea acestora de a-și dirija propria învățare întrun mediu digital. PISA 2025 a inclus și o evaluare opțională a competențelor de comunicare în limba engleză ale tinerilor, disponibilă numai pentru țările și economiile în care engleza este o limbă străină; România a participat la această evaluare. Rezultatele la științe, matematică, lectură și rezolvarea computațională a problemelor vor fi publicate la 8 septembrie 2026; rezultatele evaluării limbii engleze ca limbă străină și analizele privind învățarea autodirijată a elevilor vor fi publicate în 2027.

• Peste 760 000 de elevi au participat la evaluarea din 2025, reprezentând aproximativ 33 de milioane de tineri de 15 ani din școlile celor 91 de țări și economii participante.

• În România, 7 725 de elevi din 322 de școli au finalizat evaluarea, reprezentând aproximativ 172 000 de elevi de 15 ani (estimativ, 76% din populația totală a tinerilor de 15 ani). Un eșantion suplimentar de elevi din aceleași școli a finalizat evaluarea limbii engleze ca limbă străină.

• La momentul evaluării, elevii participanți la PISA au vârste cuprinse între 15 ani și 3 luni și 16 ani și 2 luni și au parcurs cel puțin 6 ani de educație formală. În această notă, ei sunt denumiți elevi de 15 ani.


Evaluarea

• Elevii au susținut un test cu durata de două ore, iar fiecare elev a fost evaluat la două domenii. Elevi diferiți au primit întrebări diferite și combinații diferite de domenii (de exemplu, științe urmate de lectură sau matematică urmată de științe). Itemii de test au inclus atât itemi cu alegere multiplă, cât și itemi care le-au solicitat elevilor să își construiască propriile răspunsuri.

• Elevii au completat și un chestionar de context; durata de completare a fost de aproximativ 35 de minute. Chestionarul a vizat informații despre elevi, atitudinile, dispozițiile și convingerile lor, mediul familial, precum și experiențele școlare și de învățare. Directorii școlilor au completat un chestionar privind managementul și organizarea școlii, precum și mediul de învățare.

• Unele țări și economii au administrat și chestionare suplimentare elevilor, părinților și/sau profesorilor, pentru a colecta informații suplimentare. Rezultatele acestor chestionare opționale nu sunt prezentate în această notă