Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
20:39 19 11 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Interviu online cu Gheorghe Ungureanu, directorul Casei de Cultură a Sindicatelor Constanţa „Fiecare an este bun dacă avem spectacole cu săli pline, dacă putem încă să funcţionăm“

ro

28 Apr, 2018 00:00 1983 Marime text

Gheorghe Ungureanu, directorul Casei de Cultură a Sindicatelor Constanţa, a fost, ieri, invitatul unui interviu online în cadrul căruia am abordat teme precum viitoarele spectacole şi concerte, dar şi neajunsurile cu care se confruntă instituţia pe care o conduce. Directorul ne-a dezvăluit că a pregătit multe surprize publicului constănţean, evenimente în premieră pentru România, dar ne-a vorbit şi despre eforturile pe care instituţia le face pentru a se autofinanţa.

 

Redăm mai jos sesiunea de întrebări şi răspunsuri.
 
Cum văd tinerii „bătrâna“ Casă de Cultură? Participă aceştia la evenimentele desfăşurate aici?

Sigur că da. Noi găzduim spectacole pentru copii şi adolescenţi. Ceea ce este îmbucurător este faptul că tineretul a început să meargă la teatru. Umplem sălile pentru că aducem spectacole educative, de calitate, iar asta nu o spun doar eu, ci şi profesorii şi educatorii care îi însoţesc pe cei mici. Noi găzduim evenimente pentru toate gusturile şi vârstele.

Ce spectacole putem urmări în sezonul primăvară-vară?

În data de 29 aprilie, Comunitatea Elenă organizează de Ziua Internaţională a Dansului un spectacol cu ansambluri armâneşti, populare româneşti şi greceşti.

Pe 8 mai - stand up comedy cu
Mihai Rait, Adrian Văncică, Mihai Bobonete şi Constantin Diţă. Biletele sunt epuizate.

În data de 12 şi 13 mai, suntem gazda unui concurs de dans modern.

Pe 20 mai avem, pentru prima dată la Casa de Cultură, o seară de balet. Spectacolul este susţinut de cei mai buni balerini din România. Vor participa prim-solişti ai Operei Naţionale Bucureşti, atât români, cât şi din străinătate. Publicul va putea viziona momente unice de balet clasic, dans modern sau neoclasic. Spectatorii vor fi întâmpinaţi pe covorul roşu cu un pahar de şampanie.

Pe 14 mai, piesa de teatru „Fidelitatea“, cu Florin Busuiuc - „Busu“, Gheorghe Ifrim, Adelaida Zamfira.

Pe 17 mai, piesa de teatru „Aceşti români fantastici“ în regia lui Dan Puric. Actori: Dan Puric, Ovidiu Cuncea, Amalia Cioran, Beatrice Rubica.

Pe 18 mai, piesa de teatru „Cum se face“, cu Octavian Strunilă, Paul Ipate, Anca Dumitra. Această piesă de teatru este o super comedie de bun-gust, care reflectă viaţa actorilor de teatru.

Pe 21 mai, piesa de teatru „Intriga“, cu Medeea Marinescu, Şerban Pavlu şi Mihai Călin.

Pe 27 mai, piesa de teatru „În valea cu parfum de flori şi zumzet de albine“ - Horaţiu Mălăele, Bogdan Mălăele şi Meda Victor.

Pe 5 iunie – teatru - „Haimanaua“: Dan Tudor, Nicolae Filimon, Andrei Duban, Adela Popescu, Anca Ţurcaşiu.

Concertele programate sunt: Tudor Gheorghe (11 mai) – „Rândunici printre lozinci“, şlagărele anilor 60-70, reorchestrate. Biletele sunt epuizate.

Proconsul (26 mai) - concert „Dacă cerul ar putea“

Holograf (30 mai).


Ce alte surprize ne mai pregătiţi?

Pentru prima dată în România şi la Casa de Cultură a Sindicatelor, pe 3 noiembrie, va fi un spectacol de cântece şi dansuri ţigăneşti cu Teatrul Ţigănesc din Rusia. Ceva unic. O formaţie de 100 de persoane.

Cum se descurcă din punct de vedere financiar instituţia pe care o conduceţi?

Aşa cum se descurcă orice instituţie care se autofinanţează: cu multă muncă. Important este că încă funcţionăm. Sunt şi voci care ne acuză de spaţiile închiriate, însă nici pe furnizorii de utilităţi, nici pe angajaţi nu îi interesează daca avem bani sau nu. Facturile trebuie plătite. Pentru cei care nu ştiu, instituţia se autofinanţează. Trebuie precizat că, la ora actuală, Casa de Cultură nu are niciun fel de datorii.

Sistemul de autofinanţare, aşa cum lucrează casele de cultură astăzi, este unul dificil. Finanţarea prin cultură este doar o sintagmă, o expresie. Cum ar trebui simţit sprijinul autorităţilor?

Ar trebui modificat sistemul legislativ pentru a le permite autorităţilor locale să sprijine şi casele de cultură, deoarece acestea sunt vechi şi necesită modernizări şi reparaţii.

Sunt acoperite cheltuielile din veniturile proprii?

Încă mai putem să ne descurcăm.

Care este viitorul caselor de cultură în actuala conjunctură politică, economico-financiară şi culturală?

Casele de cultură ar trebui incluse în Codul Fiscal pentru a beneficia de facilităţi fiscale.  

 

Sunteţi de mulţi ani directorul acestei instituţii de cultură. Aţi simţit sprijinul vreunui partid politic?

Din păcate, nu. Dar din aceste formaţiuni politice sunt şi oameni cărora le pasă.

Al vreunui afacerist puternic al Constanţei?

Da, am beneficiat de ajutorul Administraţiei Portului Constanţa în anii 2005-2015. Cu banii primiţi am realizat o parte de hidroizolaţie şi am îmbunătăţit sistemul de sunet. M-a ajutat totodată şi un prieten pentru achiziţionarea unui microfon.

Al vreunui primar?

De-a lungul vremii, am avut o relaţie bună cu toţi edilii Constanţei. Domnul Decebal Făgădău (care la aceea vreme era viceprimar) şi consilierii care făceau parte din Consiliul Local au fost singurii care m-au sprijinit să beneficiez de un ajutor de minimis ad-hoc, aprobat în şedinţa de Consiliu Local din data de 30 martie 2016. Acest ajutor a constat în compensarea sumei de 270.000 de lei şi a fost acordat cu respectarea criteriilor privind ajutorul de minimis stipulat în Regulamentul Uniunii Europene nr. 1407/2013 privind aplicarea articolelor 107 şi 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene în cazul ajutoarelor de minimis.

Noi ne-am plătit la timp obligaţiile stabilite în sarcina noastră în materie fiscală. Însă, în urma unei inspecţii fiscale realizate în 2016 pentru perioada 2010-2015, organul fiscal nu a luat în considerare faptul că funcţionăm ca aşezământ cultural (conform Legii 293/2003, art. 2, alin. 1), decizia fiind aceea de a plăti diferenţa de impozit pe toată clădirea, teren, taxa de linişte, din urmă, la care a adăugat penalităţi în valoare de 338.733 de lei.

Al vreunui preşedinte de Consiliu Judeţean?

Din păcate, aşa cum am spus, legislaţia în vigoare nu le permite acest lucru.

Care a fost anul cel mai bun al Casei de Cultură de când sunteţi la conducerea ei? 

Fiecare an este bun dacă suntem sănătoşi, dacă avem spectacole cu săli pline, dacă putem încă să funcţionăm.

 

Ti-a placut articolul?

Comentarii