Ani de judecată pentru aproape zece hectare de teren Codruţ Cătălin Deji, în aşteptarea ultimei decizii! (document)

Camelia Ciucă, judecător al Tribunalului Constanţa, va analiza, mâine, o contestaţie în anulare (recurs) formulată de Codruţ Cătălin Deji, în dosarul cu numărul unic 2043/118/2016, cauză în care Gheorghe Broşteanu Deji şi Gheorghe Chiriac au calitatea de intimaţi reclamanţi. Asta în timp ce Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Constanţa, Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Constanţa şi Comisia Locală de Fond Funciar Agigea sunt intimaţi pârâţi.

Acţiunea lui Codruţ Cătălin Deji izvorăşte din dosarul 22281/212/2012, soluţionat de Judecătoria Constanţa la finele anului 2014.
 
Potrivit datelor oficiale, în această cauză, Codruţ Cătălin Deji, Gheorghe Broşteanu Deji şi Gheorghe Chiriac au solicitat, în contradictoriu cu Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Constanţa, Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Constanţa şi Comisia Locală de Fond Funciar Agigea, în esenţă, că nu sunt de acord cu atribuirea în proprietate a terenurilor situate în parcelele (…) în suprafaţă de 3,9 hectare şi (…) în suprafaţă de 5,1 hectare menţionate în cuprinsul procesului-verbal de punere în posesie nr. (…), însă sunt de acord cu emiterea titlului de proprietate pentru suprafaţa de 0,5 hectare situată în parcela (…), terenul fiind situat în satul Lazu.
 
Ulterior, reclamanţii, cei doi Deji şi Chiriac, au arătat că solicită reconstituirea dreptului de proprietate ai cărui titulari sunt, după autoarea B.S., pe vechiul amplasament, iar dacă acest lucru nu este posibil, pe un teren echivalent valoric cu vechiul amplasament.
 
„Au mai arătat reclamanţii că au moştenit cota de ½ din dreptul de proprietate asupra unui teren în suprafaţă de 9,5 hectare, deţinut de SC (…) Agigea, dobândit în temeiul deciziei nr. 490/1192 a Comisiei Judeţene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Constanţa, restul aparţinând numitei C.V., aceştia fiind moştenitorii numitei D.G. Au mai arătat că au fost notificaţi de SC (…) SA în sensul atribuirii titlului de proprietate, la data de 8 iulie 1999, însă terenul nu le-a fost atribuit nici până la data chemării în judecată, motiv pentru care au depus, la data de 21 septembrie 2005, cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, în temeiul Legii 247/2005, solicitând atribuirea terenului pe vechiul amplasament, iar Primăria Agigea le-a răspuns că sunt înscrişi în liste şi va transmite Comisiei de Fond Funciar“, potrivit Judecătoriei Constanţa.    
 
Tot în motivarea judecătorilor se menţionează că reclamanţii au arătat, „la data de 3 septembrie 2008, că Primăria Constanţa a afişat tabelul prin care anunţa persoanele fizice cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate pe raza localităţii Agigea, fiind convocaţi să semneze procesele-verbale de punere în posesie până pe data de 3 octombrie 2008, iar la data de 1 octombrie 2008, reclamanţii s-au prezentat la Prefectură, unde au fost informaţi că parcelele corespund reconstituirii dreptului de proprietate pe raza localităţii Agigea, motiv pentru care au semnat procesul-verbal de punere în posesie“. 
 
„La data de 13 iulie 2012, reclamanţii au menţionat că s-au prezentat la Primăria Constanţa pentru a afla când va fi eliberat titlul de proprietate, ocazie cu care li s-a comunicat că două dintre cele trei parcele menţionate în cuprinsul procesului-verbal de punere în posesie nu se află pe raza localităţii Agigea. Pentru acest motiv, reclamanţii au apreciat că reconstituirea dreptului lor la proprietate a fost afectată nelegal, deoarece şi-au exprimat clar refuzul categoric de a primi teren în afara localităţii Agigea sau de a primi despăgubiri băneşti“, potrivit celor consemnate de judecători.
 
La finele anului 2014, Judecătoria Constanţa a obligat Comisia locală de Fond Funciar Constanţa să întocmească şi să înainteze Comisiei Judeţene Constanţa pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor documentaţia necesară reconstituirii în natură a dreptului de proprietate şi emiterii titlului de proprietate pe numele moştenitorilor defunctei B.S. pentru terenul în suprafaţă de 5.000 mp situat în parcela A467/2/26, terenul în suprafaţă de 3,9 hectare situat în parcela A52/2, respectiv terenul în suprafaţă de 5,1 hectare situat în parcela A22/2/1, conform procesului-verbal de punere în posesie nr. 143883/01.10.2008.
 
„Obligă Comisia Judeţeană Constanţa de Stabilire a Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor să emită titlul de proprietate pe numele moştenitorilor defunctei Bratu Suzana pentru terenul în suprafaţă de 5.000 mp situat în parcela A467/2/26, terenul în suprafaţă de 3,9 hectare situat în parcela A52/2, respectiv terenul în suprafaţă de 5,1 hectare situat în parcela A22/2/1, conform procesului-verbal de punere în posesie nr. 143883/01.10.2008 emis de Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Constanţa“, se mai arată în motivarea instanţei.
 
Judecătoria Constanţa a respins celelalte capete de cerere, ca neîntemeiate.
 
Mai mult decât atât, instanţa a respins acţiunea faţă de pârâta Comisia pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Agigea, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
 
Decizia Judecătoriei Constanţa a fost atacată la Tribunal, care, la data de 1 octombrie 2015, a menţinut decizia primei instanţe.
 
Nemulţumit, Codruţ Cătălin Deji a formulat o contestaţie în anulare (recurs), acţiunea fiind trimisă spre soluţionare Cameliei Ciucă, judecător al Tribunalului Constanţa. Pe data de 11 mai, magistratul a formulat o cerere de abţinere, însă aceasta a fost respinsă. Următorul termen a fost stabilit pentru mâine.
 
Codruţ Cătălin Deji spune că este navigator şi că, de-a lungul procesului, nu ar fi fost citat în mod corespunzător şi i s-ar fi încălcat dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil. Deji mai arată că nu este pentru prima dată când se întâlneşte cu magistratul Ciucă, ea fiind parte vătămată într-un dosar în care a fost arestat şi ulterior despăgubit de statul român.
 
Întreaga motivare a deciziei Judecătoriei Constanţa din data de 19 decembrie 2014 poate fi citită accesând secţiunea „Documente“.