Nicuşor Constantinescu - Document 35

« Inapoi la articol

Potrivit motivarii Curtii de Apel Constanta „Sub aspectul laturii subiective, în literatura de specialitate s-a aratat ca expresia folosita de legiuitor „cu stiinta” indica caracterul intentionat al infractiunii prevazute de art. 248 Cod penal.
Acest termen implica cunoasterea de catre inculpat a caracterului necorespunzator a exercitarii atributiilor de serviciu si urmarirea sau acceptarea ca prin aceasta sa se ajunga la vatamarea intereselor legale ale RAJA SA.
În speta, un aspect deloc de neglijat în aprecierea existentei laturii subiective asa cum aceasta este necesara pentru existenta infractiunii prevazute de art.
248 Cod penal, este reprezentat de lipsa unor prevederi legale si a unor norme metodologice clare care sa reglementeze modalitatea de urmat în situatia întreruperii finantarii Masurii ISPA de catre Comisia Europeana.

Întreruperea finantarii masurii a generat o bulversare în derularea contractelor încheiate în derularea Masurii, atât autoritatea de implementare – OPCP – cât si ceilalti factori de decizie observând existenta unei situatii care nu cunostea reglementare.
Din înregistrarilor sedintelor Comitetului de monitorizare ISPA, instanta constata ca factorii de decizie s-au confruntat cu o situatie pe care nu stiau cum sa o gestioneze, prin discutiile pe care le-au purtat, factorii de decizie doar au creionat pasii de urmat, fara însa a se bucura de sprijin în realizarea proiectelor pe care si le-au propus în cadrul sedintelor si fara a-si materializa în vreun fel propunerile pe care le-au facut în vederea rezolvarii situatiei create.

O posibila rezolvare a aparut abia în luna septembrie 2006, respectiv continuarea finantarii Masurii ISPA în raport de banii europeni existenti înca în contul Masurii, dar s-a mentinut în continuare doar la nivel de intentie propunerea de accesare a fondului de rezerva, prin initierea unui proiect de hotarâre de guvern.
S-a constatat ca nesiguranta continuarii finantarii Masurii ISPA, asa cum aceasta era transmisa de catre autoritatea de implementare OPCP, în perioada mai-septembrie 2006, a facut ca si aceeasi incertitudine sa planeze si asupra necesitatii asigurarii co-finantarii de catre Consiliul judetean Constanta, în conditiile în care cofinantarea era destinata în mod necesar acoperirii cheltuielilor eligibile.
În conditiile existentei acestei incertitudini, în raport de contextul în care aceasta a aparut si a fost mentinuta de catre OPCP, instanta nu poate retine ca prin faptele care i se imputa, inculpatul ar fi prevazut ca urmeaza a fi afectate interesele RAJA SA.

Din contra, instanta observa ca în perioada analizata atât OPCP cât si Consiliul Judetean Constanta au înregistrat întârzieri în efectuarea platilor catre Contractor, OPCP justificând efectuarea unor plati partiale, chiar cu întârziere, a unora dintre certificatele intermediare de plata nr.
11-14, prin existenta unor sume de bani în contul aferent Masurii si chiar si utilizarea unor sume de bani din contul altor masuri ISPA, cu privire la care nu se efectuau cercetari generate de suspiciuni de frauda.
 În raport de cele expuse anterior, s-a considerat ca faptele retinute în sarcina inculpatului C.N.D.
si pentru care s-a dispus trimiterea în judecata nu întrunesc elementele constitutive ale infractiunii de abuz în serviciu împotriva intereselor publice în forma calificata si în forma continuata, prevazuta de art.
248 Cod penal raportat la art.248 ind.1 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.

2 Cod penal, nici sub aspectul laturii obiective si nici sub aspectul laturii subiective.
Împotriva sentintei penale nr.
230/21.02.2012, pronuntata de Judecatoria Constanta în dosarul penal nr.28590/212/2008, în termen legal, au declarat recurs Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie- Directia Nationala Anticoruptie - Serviciul Teritorial Constanta si inculpatul C.N.D..
În recursul Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie- Directia Nationala Anticoruptie - Serviciul Teritorial Constanta se solicita condamnarea inculpatului C.N.D.
sub aspectul infractiunii prevazute de art.248 Cod penal si art.2481 Cod penal, apreciindu-se ca sunt întrunite elementele constitutive ale infractiunii deduse judecatii. Inculpatul C.N.D.
formuleaza critici de netemeinicie a hotarârii primei instante, ce vizeaza temeiul achitarii, apreciindu-se ca se impune retinerea dispozitiilor art.10 lit.c Cod procedura penala.

Totodata, hotarârea primei instante este criticata cu privire la considerentele ce au determinat aprecierea în sensul neîntrunirii elementelor constitutive ale infractiunii sub aspectul laturii obiective.
Prin înscrisul autentic depus la dosar la termenul de judecata din data de 02.04.2012 inculpatul C.N.D. s-a prevalat de dispozitiile art.70 alin.2 Cod procedura penala, precizând ca nu doreste sa dea declaratie la instanta de recurs.
Analizând legalitatea si temeinicia hotarârii atacate prin prisma criticilor formulate, precum si din oficiu, conform art.3856 alin.3 Cod procedura penala, curtea constata ca recursurile declarate sunt nefondate, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Prin rechizitoriul nr.222/P/2007 din data de 15.12.2008 al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie - Sectia de combatere a infractiunilor conexe infractiunilor de coruptie s-a dispus punerea în miscare a actiunii penale si trimiterea în judecata a inculpatului C.N.D.
pentru savârsirea infractiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, în forma calificata, prevazuta de art. 248 Cod penal raportat la art. 2481 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.

În sarcina inculpatului s-a retinut ca, în calitatea sa de presedinte al Consiliului Judetean Constanta si ordonator principal de credite, nu a  îndeplinit ori a îndeplinit în mod defectuos îndatoririle si însarcinarile sale în exercitiul functiei, cu stiinta si în mod deliberat, prin refuzul constant de a executa obligatiile de plata, ce rezultau din Memorandumul de finantare nerambursabila, Contractul de Implementare a Masurii ISPA, din Contractul de executie a lucrarilor, ceea ce a avut ca urmare producerea unui prejudiciu în paguba S.C.
RAJA S.A.Constanta, cu afectarea bunului mers al investitiei ce se realiza prin Masura ISPA.

S-a retinut ca inculpatul nu a îndeplinit în mod voit si deliberat obligatiile ce-i incumbau din lege si contracte, prin refuzul de a plati la scadenta CIP-urile nr.11-14 si obligatiile ce au fost stabilite cu titlu de penalitati si alte costuri (1.006.658,97 Euro), prin CIP nr.23A, dar a afectat, în mod real si serios si bunul mers al investitiei, prin implicatiile sale, constând în îndeplinirea defectuoasa a îndatoririlor functiei.
Sub aspectul cadrului legal si contractual ce reglementa implementarea Masurii ISPA în judetul Constanta, curtea retine ca prin Hotarârea nr.117/30.11.2000 Consiliul Judetean Constanta a aprobat Obiectivul de Investitii „Reabilitarea retelelor de canalizare si a statiilor de epurare în scopul protejarii Marii Negre si a zonei litorale Constanta”.

Prin Legea nr.497/2001 s-a ratificat Memorandumul de finantare convenit între Guvernul României si Comisia Europeana, privind asistenta financiara nerambursabila acordata prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare (ISPA) pentru Masura nr.2000/RO/16/P/PE/003, intitulata „Reabilitarea retelei de canalizare si a facilitatilor de epurare a apelor uzate în Constanta, România” (volumul II dosar de urmarire penala).
Proiectul avea valoarea totala de 96.556.653 euro, din care suma de 72.417.490 euro reprezenta asistenta financiara nerambursabila ISPA, iar suma de 24.139.163 euro reprezenta cofinantarea Consiliului Judetean Constanta (suma de 19.230.103 euro asigurata prin împrumut BERD, iar suma de 4.909.060 euro asigurata din fonduri proprii).
Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr.303/2007 a aprobat publicarea în Monitorul Oficial a Amendamentului nr.6, încheiat în anul 2006, la Memorandumul de finantare ISPA nr.2000/RO/16/P/PE/003.
Prin acest amendament s-a prelungit data finalizarii proiectului la data de 31.12.2010, fiind redusa valoarea finantarii fin fonduri proprii ale Consiliului Judetean Constanta de la 4.909.060 euro la 3.927.248 euro.

Pentru punerea în aplicare a Memorandului, s-au încheiat Contractul de Împrumut nr.894 între Regia Autonoma Judeteana de Apa Constanta (RAJA) si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), aprobat la data de 09.05.2002, precum si Contractul de Garantare si Suport al Proiectului nr.894, între Consiliul Judetean Constanta si BERD, aprobat la data de 09.05.2002.
În baza acestor acorduri, la data de 16.06.2003 a fost încheiat Contractul de  Implementare – Acord (volum II dosar de urmarire penala), ce avea ca parti contractante: Oficiul de Plati si Contractare Phare (OPCP), în calitate de Agentie de Implementare, Consiliul Judetean Constanta, în calitate de Beneficiar Local (BL) si Regia Autonoma Judeteana de Apa Constanta, în calitate de Beneficiar Final (BF).
Contractul a fost avizat de catre Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, în calitate de Autoritate Competenta.

Conform Acordului de Implementare din data de 16.06.2003, Consiliului Judetean Constanta, în calitatea sa de beneficiar local, îi reveneau urmatoarele obligatii, ce urmau sa se realizeze în concordanta cu dispozitiile clauzei 4.2.3 („încheierea si executarea de catre beneficiarul local a contractului nu contravine si nu va contraveni în nici un fel legilor sau regulamentelor în vigoare aplicabile sau actelor constitutive ale beneficiarului local sau oricarui alt contract, acord sau întelegeri la care beneficiarul local este parte sau care sunt obligatorii pentru beneficiarul local sau care privesc oricare dintre bunurile sale”): - declara si confirma ca obligatiile asumate prin acord sunt obligatii directe ale beneficiarului local si nu reprezinta, direct sau indirect, obligatii ale Statului Român – art.4.2.4.
- declara si confirma ca va actiona mereu în vederea aplicarii Memorandumului de finantare si a Contractului de Finantare BERD - va sprijini beneficiarul final pentru îndeplinirea obligatiilor de plata ale acestuia din urma în conformitate cu art.
11 din acord – art.7.2.2.
- este de acord sa-si îndeplineasca obligatiile printr-o administrare eficienta si o politica a impozitelor adecvata, pentru a mentine un nivel operational si o structura financiara corespunzatoare, în special un nivel al resurselor interne care sa acopere, într-o proportie acceptabila, cheltuielile operationale – art.7.2.3.

- va supraveghea îndeplinirea obligatiilor beneficiarului final conform Acordului si va lua masurile necesare – în limita legii si a competentei sale – în cazul în care beneficiarul final nu îsi îndeplineste obligatiile – art.7.2.4.
- va include/aloca în propriul buget, neconditionat si irevocabil, fondurile necesare îndeplinirii obligatiilor de plata ale beneficiarului final conform art.104 alin.2 si art.109 din Legea nr.215/2001 privind administratia publica locala – art.11.13.
Articolul 11 din Acordul de Implementare stabileste obligatiile de plata si conditiile în care se efectueaza plata.
Astfel, AI (Agentia de Implementare) se angajeaza sa faca toate platile costurilor eligibile pentru Masura din împrumutul nerambursabil, sa foloseasca acest împrumut numai pentru finantarea Masurii si numai pentru activitatile si cheltuielile eligibile stabilite de catre Memorandumul de finantare.

AI va efectua platile cu privire la costurile eligibile catre Contractori, conform conditiilor de plata mentionate în contractele de servicii si în  contractele de lucrari, pe baza certificatelor de plata emise de Inginer (societatea a carei oferta este acceptata de Angajator în vederea asigurarii Serviciilor de Coordonare si Supervizare a Lucrarilor), avizate de UIP (unitatea de implementare a proiectului – unitatea pentru implementarea Masurii formata în cadrul beneficiarului final, condusa de Managerul de proiect numit de beneficiarul final, catre care sunt delegate de catre beneficiarul final toate atributiile, sarcinile si obligatiile acestuia pentru implementarea Masurii si de catre autoritatea de implementare, conducerea tehnica a Masurii).
Agentia de Implementare va primi toate facturile, avizate de UIP, de la Contractori si va directiona catre BF facturile aferente obligatiilor de plata care incumba efectiv BF în conformitate cu prevederile Acordului.
AI va notifica în scris BF în legatura cu sumele si termenele de plata, asigurânduse ca BF va îndeplini obligatiile de plata.
BF nu va aproba plata nici unor costuri legate de Masura care nu sunt eligibile în conformitate cu prevederile Memorandumului de finantare, în caz contrar, acesta va purta întreaga responsabilitate tehnica, financiara si legala.

Conform art.18.2 si art.18.3 din Acordul de Implementare, în ceea ce priveste situatiile de încalcare a obligatiilor stabilite prin Acord, în nici un caz si din nici un fel de motive, AI nu va fi tinuta raspunzatoare pentru daunele sau prejudiciile suferite de catre personalul sau proprietatea Beneficiarului final în perioada în care Masura este implementata.
AI nu va accepta nici un fel de pretentii, de compensatii sau majorari ale platilor catre orice parti ale Masurii în legatura cu orice astfel de prejudicii sau daune.
Beneficiarul local si/sau Beneficiarul final, dupa caz, vor fi raspunzatori pentru orice prejudiciu cauzat prin încalcarea oricarei obligatii ce le revine prin Acord, incluzând, dar fara a se limita la: întârzieri de plata, neplata sumelor datorate potrivit Acordului, notificari facute cu întârziere sau incomplete catre AI si CE.

În cazul în care asemenea încalcare atrage solicitarea CE de returnare a sumelor deja cheltuite în conformitate cu prevederile Memorandumului, Beneficiarul local si Beneficiarul final vor raspunde solidar pentru toate prejudiciile cauzate.
Potrivit aceluiasi acord (art.11.11), beneficiarul final se obliga sa suporte toate costurile neeligibile legate de împrumutul nerambursabil si/sau împrumutul BERD, toate taxele legate de împrumutul BERD cerute de autoritatile fiscale pentru servicii si/sau lucrari, precum si costurile suplimentare rezultate din ordine de schimbare/variatie în conditiile art.7.3.9.din Acord.
Asadar, Beneficiarul final va avea obligatia sa asigure toate fondurile necesare pentru a acoperi costurile neeligibile si taxele aferente implementarii Masurii si sa plateasca asemenea sume în timp util, asa cum sa convenit prin contractele respective, conform notificarii primite de la AI, catre Contractori”.