Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
18:54 22 09 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Procurorii Anticorupţie, Nicuşor Constantinescu şi RAJA Cum a început dosarul şefului Consiliului Judeţean Constanţa (35) (document)

ro

28 Sep, 2013 00:00 44087 Marime text
Acuzat de procurorii anticorupţie că ar fi cauzat un prejudiciu de circa 1.000.000 de euro în dauna reţelei judeţene de apă, dar achitat de două ori de instanţele constănţene, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa a fost protagonistul unui proces care a durat aproximativ patru ani şi jumătate. ZIUA de Constanţa vă prezintă acum, pe baza documentelor oficiale puse la dispoziţie de magistraţi, întregul curs al dosarului în instanţă, începând de la actul de acuzare propriu-zis şi culminând cu hotărârile de achitare. Menţionăm că achitările au fost pronunţate în baza faptului că acuzaţiile aduse de procurori nu se susţin, pentru că presupusei fapte a lui Nicuşor Constantinescu îi lipseşte unul dintre elementele constitutive.
 
Conform motivării Curţii de Apel Constanţa, „în ceea ce priveşte urmarea imediată, s-a reţinut că, urmare a întârzierilor la plata CIP-urilor nr. 11-14, contractorul SC A. SA Grecia a suspendat lucrările şi a emis Pretenţia nr. 3, prin care solicita daune compensatorii în valoare de 2.827.026,60 euro şi o extindere de timp a lucrărilor de 207 zile”. „Inginerul Măsurii a stabilit cuantumul pretenţiilor financiare la suma de 1.006.658,97 euro şi o extindere de timp de 100 de zile şi astfel a fost emis CIP-ul nr. 23A din 04.05.2007, cu termen scadent la data de 25.06.2007.
Prin adresa nr. 679109 din 17.05.2007, OPCP a înaintat o notificare către Consiliul Judeţean Constanţa şi către RAJA pentru a achita contravaloarea CIP-ului nr. 23A, întrucât suma de 1.006.658,97 euro reprezintă costuri ne-eligibile şi nu pot fi suportate de către OPCP, acestea revenind Beneficiarului Local/Beneficiarul Final, în baza art. 7.3.9. şi art. 11.11. din Acordul de Implementare.
Faţă de această adresă, Consiliul de Administrare RAJA, prin decizia nr. 11/2007, a hotărât suportarea contravalorii CIP-ului nr. 23A, pentru a preîntâmpina alte probleme legate de neachitarea la termen a plăţilor stabilite în beneficiul Contractorului A. SA Grecia. La dispoziţia OPCP, suma de 1.006.658,97 euro a fost achitată de către RAJA Constanţa prin dispoziţia de plată externă nr. B040640 din 25.07.2007.

Instanţa, prin raportare la conţinutul Acordului de Implementare aflat în vol.X al dosarului de urmărire penală, observă că art. 7.3.9. stabileşte că orice modificare a proiectelor în perioada implementării Contractelor de Lucrări principale, care duce la un ordin de schimbare/variaţie căruia i se asociază costuri, va fi tratată după cum urmează: în cazul în care ordinul (fie pentru lucrări suplimentare, lucrări de renunţare şi/sau prelungiri ale termenelor, cărora li se asociază costuri) conduce la costuri pentru lucrări şi echipamente ce depăşesc bugetul estimat pentru respectiva componentă a Măsurii prin Memorandumul de Finanţare, asemenea costuri suplimentare vor fi suportate în totalitate de Beneficiarul Final, iar art. 11.11. stabileşte că Beneficiarul Final se obligă să suporte toate Costurile Neeligibile legate de Împrumutul Nerambursabil şi/sau Împrumutul BERD, toate Taxele legate de Împrumutul BERD cerute de autorităţile fiscale pentru Servicii şi/sau Lucrări precum şi costurile suplimentare rezultate din ordine de schimbare/variaţie în condiţiile art. 7.3.9 din Acord”, conform motivării instanţei de judecată. Potrivit aceleiaşi surse, „faţă de cele expuse, observându-se conţinutul Secţiunii nr. III a Anexei nr. III.2 din Memorandumul de Finanţare prin care se stabilesc principalele categorii de cheltuieli eligibile (studiile de fezabilitate, planificarea şi proiectarea, inclusiv studiul privind impactul asupra mediului, pregătirea terenului, construcţii, utilaje şi instalaţii implicate permanent în proiect, testarea şi instruirea, managementul proiectului, măsurile compensatorii şi de reducere a impactului asupra mediului, alte tipuri de cheltuieli specificate în memorandumul de finanţare, măsurile luate ca urmare a prevederilor anexei nr. III.6 privind informarea şi publicitatea), ţinându-se seama de art. 2 din Legea nr. 497/2001 privind ratificarea Memorandumului de finanţare, instanţa constată că suma de 1.006.658,97 euro, aferentă CIP-ului nr. 23A reprezintă cheltuieli neeligibile, care nu revin în sarcina Beneficiarului Local - în speţă Consiliul Judeţean Constanţa - ci în sarcina exclusivă a Beneficiarului Final - în speţă RAJA Constanţa”.
 
Potrivit Curţii de Apel, „CJC nu a avut lichidităţile necesare”
 
„În acest context, apare ca fiind eronată solicitarea OPCP ca plata CIP-ului nr. 23A să fie făcută fie de către Consiliul Judeţean Constanţa, fie de către RAJA Constanţa, optica OPCP din notificarea nr. 679109 din 17.05.2007 fiind însuşită şi de către acuzare.
Pentru a se putea observa săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu era necesar ca pretenţiile stabilite de Inginerul Măsurii în beneficiul Contractorului A. SA Grecia să fie rezultatul unei îndepliniri defectuoase a atribuţiilor de serviciu de către inculpatul C.N.D., ceea ce nu a fost cazul în speţă.
Instanţa constată că, potrivit capitolului 7.2 din Acordul de Implementare, Beneficiarului Local îi revenea o obligaţie generală de sprijin a Beneficiarului Final pentru îndeplinirea obligaţiilor de plată ale acestuia, iar modalitatea de realizare a acestei obligaţii generale consta în adoptarea unei administrări eficiente şi a unei politici a impozitelor adecvate, pentru a menţine un nivel operaţional şi o structură financiară corespunzătoare, în special un nivel al resurselor interne care să acopere, într-o proporţie acceptabilă, cheltuielile operaţionale. În raport de aceste prevederi, observându-se analiza efectuată asupra aspectelor relevante din execuţia bugetară a anului 2006, instanţa apreciază că nu se poate reţine o manieră defectuoasă în îndeplinirea atribuţiilor ce-i reveneau inculpatului în calitatea sa de ordonator principal de credite, calitate conferită de funcţia sa de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa.

Se observă că factorii care au concurat la plata cu întârziere a contribuţiei proprii la finanţarea Măsurii ISPA constau atât în dificultăţi generate de nivelul încasărilor la buget (în perioada 27.06 - 27.09.2006, Consiliul Judeţean Constanţa nu a avut lichidităţile necesare, respectiv venituri proprii care se constituiau în sursă, pentru plata sumelor scadente conform CIP-urilor nr. 11-14, observându-se şi faptul că prin rectificările bugetare efectuate s-au majorat sumele aferente cofinanţării Măsurii ISPA în cursul anului 2006, dar veniturile în anul 2006, deşi s-au realizat, cea mai mare parte a acestora s-a realizat în trimestrul IV, iar fondul de rulment era insuficient pentru acoperirea plăţii acestor CIP-uri, reprezentând doar 20% din suma necesară), cât şi în necesitatea îndeplinirii obligaţiilor legale care decurg din dispoziţiile imperative ale Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, obligaţii care aveau prioritate, după cum s-a stipulat prin Acordul de Implementare a Măsurii ISPA, art. 4.2.3”, conform motivării Curţii de Apel.
 
Într-o ediţie viitoare, ZIUA de Constanţa va continua prezentarea motivării pronunţării Curţii de Apel Constanţa în dosarul cauzei. De asemenea, în ediţia online a cotidianului nostru (secţiunea „Documente”) poate fi citit mai mult din motivarea instanţei de judecată.

Documente atasate:

Document #1

Ti-a placut articolul?

Comentarii