Nicuşor Constantinescu - Document 34

« Inapoi la articol

Potrivit motivării Curţii de Apel Constanţa „Potrivit dispoziţiilor art. 248 Cod penal, infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice constă în fapta funcţionarului public, care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia. Art.248 ind.

1 Cod penal reglementează forma calificată a infracţiunii de abuz în serviciu, respectiv producerea unor consecinţe deosebit de grave.
Din analiza conţinutului acestei reglementări, reiese că obiectul juridic principal al acestei infracţiuni constă în relaţiile sociale care asigură buna desfăşurare a activităţii de serviciu prin îndeplinirea cu corectitudine de către funcţionarii publici a îndatoririlor lor de serviciu, iar obiectul juridic secundar este reprezentat de relaţiile sociale cu caracter patrimonial sau cele privind desfăşurarea normală a activităţii organelor, instituţiilor de stat ori celorlalte unităţi la care se referă art. 145 cod penal.

Subiectul activ al acestei infracţiuni este unul calificat, prin calitatea de funcţionar public, în accepţiunea prevederilor art. 147 alin.
1 Cod penal – orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciului unei unităţi dintre cele la care se referă art.
145 Cod penal. În speţa de faţă, instanţa constată că inculpatul C. N. D.

are calitatea de funcţionar public, întrucât funcţia sa de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa implică exerciţiul autorităţii de stat.
În ceea ce priveşte latura obiectivă a acestei infracţiuni, se observă că elementul material se poate realiza fie printr-o inacţiune constând în neîndeplinirea unui act, fie printr-o acţiune, constând în îndeplinirea defectuoasă a unui act – în sensul de atribuţie de serviciu.
Astfel, acţiunea sau inacţiunea prin care se realizează elementul material al infracţiunii prevăzute de art. 248 Cod penal trebuie să fie săvârşită de inculpat în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, reprezentând o încălcare a acestora.
Referitor la urmarea imediată a infracţiunii prevăzute de art. 248 Cod penal, se constată că aceasta constă fie într-o tulburare însemnată a bunului mers al unui organ sau unei instituţii de stat ori al unei instituţii din cele la care se referă art. 145 Cod penal sau o pagubă patrimoniului acesteia.

Tulburarea însemnată a bunului mers constă în stânjenirea, în orice atingere adusă funcţionării ireproşabile, care priveşte desfăşurarea în condiţii normale a tuturor activităţilor inerente respectivei instituţii, stânjenire care trebuie să cunoască anumite proporţii, să fie de o anumită gravitate.
Această tulburare trebuie să fie efectivă, nefiind suficientă numai eventualitatea unei asemenea urmări ori producerea numai a unei stări de pericol.
Paguba pricinuită patrimoniului unui organ sau instituţii de stat al unei alte unităţi dintre cele la care se referă art. 145 Cod penal trebuie să prezinte o anumită însemnătate.
Potrivit art. 248 ind. 1 Cod penal, forma calificată a infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice presupune producerea unor consecinţe deosebit de grave care, în accepţiunea dispoziţiilor art. 146 Cod penal, reprezintă o pagubă materială mai mare de 200.
000 de lei sau o perturbare deosebit de gravă a activităţii, cauzată unei autorităţi publice sau oricăreia dintre unităţile la care se referă art.
145 Cod penal, ori altei persoane fizice sau juridice.


În speţa de faţă, acuzarea a reţinut că inculpatul, sub aspectul laturii obiective a infracţiunii, nu şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu, în sensul că, în calitate de ordonator principal de credite, cu bună ştiinţă, a refuzat să dea dispoziţie de înaintare către OPCP a sumelor de bani necesare pentru achitarea CIP-urilor nr. 11-14 din 2006, în cadrul obligaţiei de asigurare de către Consiliul Judeţean Constanţa a co-finanţării pe Măsura ISPA Constanţa.
Se reţine de către acuzare că urmarea inacţiunii inculpatului a constat în producerea unei pagube în patrimoniul RAJA SA Constanţa, în cuantum de 1. 006. 658,97 euro, sumă pe care RAJA SA a achitat-o în anul 2007, cu titlu de daune compensatorii provocate de întârzierea achitării CIPurilor nr. 11-14, către Constructorul SC A. SA Grecia, în condiţiile în care inculpatul, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa şi, astfel, ordonator principal de credite, a refuzat să dea dispoziţie de plată a CIP-ului nr. 23A. Faţă de probele administrate în cauză, s-a apreciat că acuzarea a realizat o greşită evaluare juridică a faptelor inculpatului C. N. D. , în condiţiile în care nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art.
248 Cod penal, sub aspectul laturii obiective şi a laturii subiective, la data comiterii faptelor imputate.

S-a considerat că, sub aspectul elementului material al infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, spre deosebire de acuzare, în raport de probele administrate în cauză, se poate reţine îndeplinirea de către inculpat în mod defectuos a obligaţiilor ce-i reveneau în calitate de ordonator principal de credite, cu referire la obligaţia asumată de către Consiliul Judeţean Constanţa în cadrul Memorandumului de finanţare nerambursabilă şi prin Acordul de Implementare a acestuia.
Faptul că elementul material în cauza de faţă se realizează printr-o acţiune reiese din împrejurarea că la data de 28. 09.
2006 Consiliul Judeţean Constanţa a înaintat către OPCP co-finanţarea aferentă CIP-urilor nr. 11-14, cu o întârziere care a generat emiterea de pretenţii, şi financiare – respectiv CIP-ul nr. 23A - de către Constructorul SC A. SA Grecia.
Insă, pentru a analiza caracterul defectuos al modalităţii de ducere la îndeplinire a obligaţiilor aferente calităţii acestuia de ordonator principal de credite, instanţa trebuie să analizeze atât atribuţiile de serviciu ale inculpatului care îi reveneau prin Acordul de Implementare, cât şi activităţile pe care acesta le putea desfăşura în mod legal, în raport de calitatea acestuia de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, precum şi în raport de împrejurarea că, potrivit art.4.2.3.

din Acordul de Implementare, în îndeplinirea obligaţiilor asumate prin Acord, Consiliul Judeţean Constanţa va acţiona în conformitate cu legile şi regulamentele în vigoare aplicabile, cu actele constitutive ale acestuia.
Instanţa apreciază necesară analizarea contextului în care s-a procedat la întârzierea înaintării către OPCP a sumelor de bani aferente co-finanţării asigurate de către Consiliul Judeţean Constanţa în vederea plăţii certificatelor intermediare de plată nr. 11, 12, 13, 14 către SC A.

SA Grecia, în derularea contractului B. Astfel, contribuţia financiară proprie a Consiliului Judeţean Constanţa, în cadrul derulării Contractului B, a devenit efectivă începând cu anul 2006. La data de 28. 02. 2006, când a devenit scadentă prima tranşă de finanţare – CIP-ul nr.
7, Consiliul Judeţean Constanţa a avut probleme cu asigurarea fondurilor necesare.
După cum s-a arătat mai sus, în anul 2006, Consiliul Judeţean Constanţa a alocat din bugetul propriu sume pentru cofinanţarea Măsurii ISPA „Conducte de descărcare în mare pentru staţiile de epurare Constanţa Nord şi Eforie Sud” nr. 2000/RO/16/P/PE/003-05 – Contractul B -, iar bugetul a fost aprobat prin Hotărârea nr. 1/31. 01. 2006. Sumele aferente cofinanţării au fost cuprinse în capitolul 70. 02 „Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică”.

Veniturile proprii care se constituiau în sursa pentru acoperirea cheltuielilor ISPA erau: cote din impozitul pe venit, restituiri de fonduri, taxa pentru utilizarea bunurilor şi alte venituri.
Faţă de aceste aspecte, instanţa observă că Consiliul Judeţean Constanţa, în calitate de Beneficiar Local, şi-a îndeplinit obligaţiile pe care şi le-a asumat prin Acordul de Implementare, aşa cum sunt acestea stabilite prin art. 11. 13 – Beneficiarul local va include/aloca în propriul buget, necondiţionat şi irevocabil, fondurile necesare îndeplinirii obligaţiilor de plată ale Beneficiarului Final (RAJA SA).
Execuţia bugetului Consiliului Judeţean Constanţa în anul 2005 s-a încheiat cu un excedent de 809.
586,42 de lei, care a fost utilizat în conformitate cu dispoziţiile legale – Legea nr. 273/2006 – pentru constituirea fondului de rulment, virament efectuat într-un cont distinct.

Structura realizării veniturilor prevăzute în bugetul Consiliului Judeţean Constanţa, observându-se contul de execuţie al bugetului pentru fiecare trimestru, arată că veniturile totale realizate în anul 2006 au fost în sumă de 167. 523. 547 lei, reprezentând 99,73% din veniturile bugetate, însă în trimestrul I s-au realizat venituri în sumă de 26. 406. 277 lei (16% din veniturile anuale realizate), în trimestrul II sau realizat venituri în sumă de 41. 240. 490 de lei (24,50% din veniturile anuale realizate), în trimestrul III s-au realizat venituri în sumă de 31.
271. 973 lei (18,50% din veniturile anuale realizate) şi în trimestrul IV s-au realizat venituri în sumă de 68.  604. 807 lei (41% din veniturile anuale realizate). Se observă că s-a produs un dezechilibru din încasarea încetinită a veniturilor, realizându-se un minus de încasări de 2.
136. 677 lei, iar un factor determinant în realizarea acestui decalaj a fost reprezentat de aplicarea cotei unice de impozitare.
Apreciindu-se de către Consiliul Judeţean Constanţa că urmează a se întâmpina probleme cu asigurarea co-finanţării Măsurii ISPA, a fost emisă adresa nr. 1609/17. 03. 2006 către Ministerul Finanţelor Publice prin care se solicita alocarea din Fondul de Rezervă a Ministerului a sumei de 3. 189. 082,63 euro necesară co-finanţării.

În susţinerea acestei solicitări, Consiliul Judeţean Constanţa a invocat următoarele motive: întârzierea cu patru ani a semnării Contractului B – martie 2005 – faţă de data ratificării Memorandumului de Finanţare a Măsurii ISPA – octombrie 2001 – a pus întro situaţie critică bugetul Consiliului Judeţean Constanţa; introducerea cotei unice de impozitare a condus la scăderea veniturilor Consiliului Judeţean Constanţa cu 20%; analizându-se, în ordinea priorităţilor, conform legislaţiei în vigoare, cheltuielile cuprinse în principal în buget ce urmează a fi aprobat în 2006, sunt necesare a fi efectuate: refacerea infrastructurii în localităţile afectate de inundaţii, cheltuieli pentru rezolvarea situaţiei din şcoli şi sănătate, cheltuieli pentru protecţia copilului; la obligaţiile financiare la care Consiliul Judeţean Constanţa trebuie să facă faţă se adaugă şi alimentarea contului de garantare ESCROW la contractul de împrumut la BERD pentru partea de co-finanţare a Măsurii ISPA, cu suma de 1.
720. 316,58 euro până la sfârşitul lunii mai 2006.

Instanţa observă că nu a fost posibilă accesarea Fondului naţional de preaderare, creat în bugetul Ministerului Finanţelor Publice, la momentul lunii martie 2006, întrucât, potrivit art. 2 alin. 3 din Legea nr.

497/2001 pentru ratificarea Memorandumului de Finanţare a Măsurii ISPA, numai în cazul indisponibilităţi temporare a contribuţiei comunitare ISPA s-ar fi folosit din acest fond sumele necesare pentru continuarea finanţării Măsurii, dar doar de către OPCP, în calitate de autoritate responsabilă cu implementarea măsurii, urmând ca sumele accesate să fie regularizate cu fondurile transferate de Comisia Europeană în limita sumelor eligibile cheltuite.

Avându-se în vedere aceste prevederi legale, se apreciază că sumele care erau accesate din acest fond puteau fi folosite nu doar pentru acoperirea unor cheltuieli eligibile, ci şi pentru cheltuieli neeligibile, în condiţiile în care, după reluarea finanţării nerambursabile, se proceda la regularizarea sumelor cheltuite din fond cu cele înaintate de către Comisie în limita sumelor eligibile cheltuite.
Şi în contextul expus anterior, respectiv cu probleme legate de încasări, Consiliul Judeţean Constanţa a plătit primele contribuţii – CIP-urile nr.
7-10 – fără a întâmpina probleme deosebite în perioada martie-mai 2006, însă în perioada iunie-septembrie 2006 a înregistrat întârzieri la plată până la data de 28. 09. 2006.

În aceeaşi perioadă în care au apărut dificultăţi în asigurarea co-finanţării de către Consiliul Judeţean Constanţa, respectiv luna mai 2006, se constată că, prin adresa nr. 4192/16. 05.

2006, OPCP a fost informat de către Comisia Europeană despre o decizie de întrerupere a finanţării Măsurii ISPA în cauză, ca urmare a Raportului de caz OLAF – suspiciuni de corupţie.
În această adresă, Directorul General al Politicii Regionale a menţionat că facturile false care au generat raportul de caz OLAF au fost emise în Marea Britanie şi ulterior folosite în Grecia, că raportul va fi transmis în România de către Delegaţia Comisiei Europene şi DG L.
pentru a le permite să recupereze fondurile însuşite ilegal şi utilizate inadecvat, că raportul de caz OLAF trebuie transmis DNA pentru alte investigaţii privind activitatea de corupţie a funcţionarilor de stat din România.

Concluzia acestei adrese a fost în sensul că, date fiind iregularităţile şi recomandările prezentate în Raportul Final de Caz, Comisia Europeană va întrerupe de la acea dată efectuarea oricărei plăţi privind această măsură, înainte de primirea rezultatelor detaliate a investigaţiilor făcute de autorităţile române, ca şi a explicaţiilor detaliate privind necesitatea întreprinderii măsurii de corectare.
Totodată, prin aceeaşi adresă s-a precizat că, în funcţie de conţinutul informaţiilor primite de la autorităţile române responsabile, Comisia ar putea decide să suspende asistenţa şi chiar poate continua cu recuperarea totală sau parţială a sumelor plătite până la zi.
În acest context, prin adresa nr. 676595/29. 06. 2006, directorul OPCP C. R.
a comunicat Consiliului Judeţean Constanţa că „întreruperea, deşi nu este specificată în Memorandumul de Finanţare, implică suspendarea pe bază de notificare a plăţilor către firmele finanţate prin Măsura ISPA, până la definitivarea investigaţiilor şi elucidarea cazului, după epuizarea fondurilor disponibile din contul OPCP”.
Totodată, prin aceeaşi adresă, OPCP a arătat că această situaţie a întreruperilor fondurilor europene nu a fost prevăzută în contractul cu contractorul SC A.

SA Grecia şi că au încercat să găsească motive prin care să suspende temporar plăţile către contractor.
Se observă, din conţinutul acestei adrese, faptul că încă nu se stabilise în mod clar de către OPCP, ca autoritate de implementare din cadrul Ministerului de Finanţe Publice, dacă se va continua sau nu finanţarea Măsurii ISPA, întrucât nici nu se discutase, în cadrul şedinţelor de monitorizare a implementării Măsurii ISPA, dacă se aplică dispoziţiile din Memorandumul de Finanţare referitoare la accesarea Fondului Naţional de Preaderare, mai ales în condiţiile în care situaţia comunicată de către Comisia Europeană nu era prevăzută în Memorandum şi astfel nu se cunoşteau paşii care trebuiau urmaţi.
Abia în luna septembrie 2006 s-a stabilit care erau acţiunile ce trebuiau întreprinse de către organele şi instituţiile implicate în derularea Măsurii ISPA. Astfel, prin adresa nr. 740610/27. 09.

2006, OPCP a înştiinţat Consiliul Judeţean Constanţa cu privire la suspendarea fondurilor de către Comisia Europeană, precizând că, în urma discuţiilor purtate de către toate autorităţile române implicate în acest proiect, s-a convenit, pentru a nu influenţa negativ evoluţia lucrărilor pe această Măsură, să se acţioneze pe două planuri şi anume: ancheta referitoare la suspiciunea de fraudă să fie efectuată de autorităţile competente şi să-şi urmeze cursul; iar în ceea ce priveşte Măsura, aceasta să continue fără a fi afectată, până la concluzia finală a acestei anchete, cererile de plată ale contractorilor urmând a fi acoperite din banii deja existenţi în contul aferente Măsurii, în valoare de aproximativ 12 milioane de euro.

Prin aceeaşi adresă se arată că s-a mai hotărât şi pregătirea unui proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea folosirii din cadrul Fondului de Rezervă a sumelor necesare alimentării contului aferente finanţării în continuare a Măsurii, după epuizarea sumelor existente.
Faţă de soluţia găsită de către autoritatea de implementare, ca urmare a consultării tuturor autorităţilor române implicate în derularea Măsurii ISPA, OPCP a adus la cunoştinţa Consiliului Judeţean Constanţa faptul că are obligaţia de a plăti în continuare suma ce îi revine pentru co-finanţare, în conformitate cu prevederile contractuale. Astfel, a doua zi de la primirea acestei adrese, respectiv la data de 28. 09.
2006, Consiliul Judeţean Constanţa a înaintat către OPCP sumele de bani reprezentând co-finanţarea ce-i revenea pentru CIP-urile nr.
11-14, sume de bani care au fost înaintate de către OPCP către Contractorul SC A.
SA Grecia abia la data de 13. 10. 2006.