Stiri Constanța. Consiliul Local, obligat de instanță să ia o decizie în privința investiției de lângă Poarta Mare a Cetăţii Tomis a celor de la Black Waters SA (DOCUMENT)

• Tribunalul Constanța obligă Consiliul Local să adopte o hotărâre motivată de aprobare sau respingere a PUD-ului pentru locuința colectivă cu spații comerciale
• Acesta este motivul repunerii acestui proiect de hotărâre în discuția Consiliului Local Municipal Constanța, fapt conformat și de arhitectul-șef al municipiului Constanța, Dan Petre Leu
• Un proiect similar a fost votat de fostul Consiliu Local Constanța în ianuarie 2019 la propunerea fostului primar, Decebal Făgădău
• Ulterior, investitorul Black Waters SA și proprietarul terenului, Rodica Ana Stăiculescu s-au adresat instanțelor de judecată și au înregistrat dosarul nr.3202/118/2019, cu obiect - obligaţia de a face
• La termenul din 4 mai 2023, magistrații de la Tribunalul Constanța au admis în parte cererea reclamanților

 
 
 
 
În ședința de Consiliu Local Municipal din luna 31 iulie 2023, consilierii locali sunt chemați să aprobe respingerea Planului Urbanistic de Detaliu pentru construire imobil S+D+P+5-6E – locuințe colectivă cu comerț la D+P, situat pe strada Mircea cel Bătrân nr 47A, investitor SC Black Waters SA, vezi secțiunea „documente".
Motivul repunerii acestui proiect de hotărâre în discuția Consiliului Local Municipal Constanța, este o decizie a Tribunalul Constanța care obligă Consiliul Local să adopte o hotărâre motivată de aprobare sau respingere a PUD-ului pentru locuința colectivă cu spații comerciale, fapt conformat pentru ZIUA de Constanța și de arhitectul-șef al municipiului Constanța, Dan Petre Leu.



Reamintim, un proiect similar a fost votat de fostul Consiliu Local Constanța în ianuarie 2019 la propunerea fostului primar, Decebal Făgădău.
Votul consilierilor locali s-a dat atunci în urma unui sondaj realizat de Primăria Constanța în rândul cetățenilor. Au fost înregistrate 5279 răspunsuri, din care 3987 pentru realizarea construcției, 1983 împotrivă și 11 "nu știu".

PUD-ul vizează un proiect imobiliar pe care investitorul Black Waters SA dorea să-l realizeze lângă Poarta Mare a Cetăţii Tomis de pe strada Mircea cel Bătrân.

Vă reamintim că, în data de 25 iunie 2018, beneficiarul, Black Waters SRL, a demarat procedura informării şi consultării publicului asupra Planului Urbanistic de Detaliu - locuinţă colectivă S+D+P+5 etaje + 6 etaje, pe strada Mircea cel Bătrân nr. 47A.

Beneficiarul a depus anunţul privind consultarea asupra propunerilor preliminare PUD înregistrat cu nr. 104865/25.06.2018, declaraţia de vecinătăţi nr. 104878/25.06.2018 şi fotografiile cu amplasarea panoului pe teren.

Documentaţia PUD s-a aflat în consultare în perioada (26.06.2018 - 20.07.2018), perioadă în care cetăţenii interesaţi au fost invitaţi să consulte documentaţia de urbanism disponibilă la sediul Primăriei municipiului Constanţa, Serviciul Strategii şi Planificare Urbană.

Pe parcursul derulării procedurii de informare şi consultare publică, au fost depuse solicitări, observaţii şi sesizări care vizau reglementările propuse, astfel: SNTGN Transgaz SA, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Asociaţia de Proprietari bloc MK2, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Constanţa, Ordinul Arhitecţilor din România, Filiala Dobrogea.




Planul Urbanistic de Detaliu - locuinţă colectivă S+D+P+5 etaje + 6 etaje a fost scos de pe ordinea de zi a CLM de două ori consecutiv.
Iniţiatorul PUD-ului este Black Waters SRL, iar terenul aparţine Anei Rodica Stăiculescu (moştenitoare a defunctei Verginia Brezeanu, conform contractului de vânzare-cumpărare cu încheiere de autentificare 1722/2006).

Proiectul a fost realizat de SC Design Unit / SC Desenatura Atelier de Proiectare SRL.

Terenul, în suprafaţă de 296 mp, este situat în apropierea unor vestigii arheologice cercetate, consolidate şi valorificate muzeistic, datând din sec. III-VI p.Chr., epoca romană - poarta de nord-est a zidului de incintă al Cetăţii Tomis.

Pentru terenul ce face obiectului prezentului memoriu a fost eliberat certificatul de urbanism nr. 2953 din 26.08.2015, emis de Primăria Constanţa.
În luna iunie 2018, investitorul a reuşit să obţină de la Ministerul Culturii avizul favorabil nr. 247/U/2018. PUD-ul a fost însă desfiinţat de fostul arhitect-şef al municipiului Constanţa, Mihai Radu Vânturache, în cadrul Comisiei de Urbanism şi de amenajare a teritoriului.

După votul de respingere a Planului Urbanistic de Detaliu pentru construire imobil S+D+P+5-6E – locuințe colectivă cu comerț la D+P, situat pe strada Mircea cel Bătrăn nr 47A, din ianuarie 2019, investitorul Black Waters SA și proprietarul terenului, Rodica Ana Stăiculescu s-au adresat instanțelor de judecată și au înregistrat dosarul nr.3202/118/2019, cu obiect - obligaţia de a face.

Pârâți în dosar sunt Consiliul Local Constanța și Primarul municipiului Constanța.

La termenul din 4 mai 2023, magistrații de la Tribunalul Constanța au admis în parte cererea reclamanților.

Iată soluția pe scurt: „Respinge capătul de cerere având ca obiect anularea procesului-verbal din data de 28.02.2019, ca inadmisibil. Respinge capetele de cerere având ca obiect obligarea pârâtului Primarul Municipiului Constanţa la emiterea certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire, ca premature. Admite în parte cererea reclamantelor formulată în contradictoriu cu pârâtul Consiliul local al Municipiului Constanţa. Obligă pârâtul să adopte o hotărâre motivată de aprobare sau respingere cu privire la solicitarea reclamantelor de aprobare a Planului urbanistic de detaliu – construire imobil S+D+P+5-6E – locuire colectivă cu comerţ la D+P, str. Mircea cel Bătrân nr. 47A, investitor Black Waters SA. Respinge cererile părţilor privind cheltuielile de judecată, ca neîntemeiate. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la Tribunalul Constanţa. Pronunţată astăzi, 04.05.2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei”.

Până în acest moment, reclamanții nu au înregistrat recurs în acest dosar, cu toate că judecătorii și-au motivat decizia încă din luna mai 2023.
Potrivit Portalului Național al Jurisprudenței - http://www.rejust.ro, în motivarea magistraților se arată că analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele: „Prin certificatul de urbanism nr. 2953/26.08.2015 (fila 28, vol. I), solicitat pentru imobilul teren situat în Municipiul Constanţa, prelungit până la data de 25.08.2018, s-a menţionat că acesta poate fi folosit în scopul declarat pentru elaborare PUD pentru construire imobil 2S+P+8E – subsolurile 1 şi 2: adăpost protecţie civilă, parcaje; parter: spaţiu comercial, alimentaţie publică; etajele 1-8: apartamente.

La solicitarea reclamantei nr. 126813/31.07.2018, s-a întocmit proiectul de hotărâre privind aprobarea Planului urbanistic de detaliu – construire imobil S+D+P+5-6E cu comerţ la D+P, str. Mircea cel Bătrân nr. 47A, investitor Black Waters SA (fila 19, vol. II), menţionându-se în preambulul acestuia: expunerea de motive nr. 131280/07.08.2018, raportul Comisei de specialitate nr. 2, avizul nr. 126813/06.08.2018 al arhitectului-şef precum şi referatul Direcţiei urbanism nr. 130504/06.08.2018.

Potrivit procesului-verbal din data de 28.02.2019, orele 12.00, (fila 26, vol. IV) al şedinţei ordinare a Consiliului local al Municipiului Constanţa, a fost supus la vot proiectul nr. 43 de pe ordinea de zi: Proiect de hotărâre privind aprobarea Planului urbanistic de detaliu – construire imobil S+D+P+5-6E – locuire colectivă cu comerţ la D+P, str. Mircea cel Bătrân nr. 47A, investitor Black Waters SA , fiind consemnate un număr de 20 de voturi împotrivă şi 3 abţineri, în lipsa oricăror dezbateri/intervenţii.

După exprimarea votului, secretarul UAT Municipiul Constanţa l-a întrebat pe Primarul Municipiului Constanţa dacă doreşte să intervină, fiind redată în continuare intervenţia acestuia.

La aceeaşi dată, cu adresa nr. 42715 (fila 180, vol. I), secretarul municipiului a restituit proiectul de hotărâre menţionat Direcţiei urbanism – Biroul strategii urbane, arătându-se în cuprinsul acesteia că a fost supus dezbaterii şi votului plenului consiliului local în şedinţa ordinară din data de 28.02.2019 dar nu a întrunit numărul de voturi necesar adoptării acestuia.

Anterior acestei date, proiectul de hotărâre menţionat a fost pus şi ulterior retras de pe ordinea de zi a şedinţelor consiliului local din 27.09.2018 şi respectiv 31.10.2018 împrejurare care a fost susţinută de reclamantă şi confirmată de pârât (fila 138, vol. III) fără a fi justificată în vreun fel.
Înștiințează Tribunalul că respingerea planului urbanistic de detaliu menţionat nu s-a materializat în niciun act administrativ, ulterior şedinţei din data de 28.02.2019, nefiind emisă o hotărâre de consiliu în acest sens, în preambulul căreia să se regăsească motivele pentru care proiectul a fost respins.

Aşadar, singurul act în care se puteau regăsi considerentele pentru care s-a votat împotriva acestui proiect este procesul-verbal de şedinţă din data de 28.02.2019, or, în cuprinsul acestuia se regăseşte exclusiv rezultatul votului.

Chiar şi intervenţia Primarului Municipiului Constanţa a fost ulterioară votului, motiv pentru care nu se poate reţine că a format convingerea autorităţii locale deliberative. De altfel, această intervenţie, vădit concordantă cu rezultatul votului, nu face nicio referire la dispoziţii legale/acte administrative/operaţiuni administrative premergătoare care să justifice în mod efectiv şi concret rezultatul votului.

De remarcat că şi în privinţa altor proiecte de hotărâre analizate în şedinţa din data de 28.02.2019 s-a procedat în aceeaşi manieră însă diferenţa esenţială este aceea că proiectele respective au primit un vot favorabil şi în mod corespunzător au fost materializate ulterior în hotărâri de consiliu de aprobare, nefiind produsă nicio vătămare persoanelor interesate prin această manieră de lucru.

Or, în cazul respingerii unui proiect de hotărâre, este imperios necesar a se expune motivele care au stat la baza respingerii întrucât numai aşa se poate verifica dacă această soluţie este sau nu legală sau se circumscrie limitelor de apreciere a autorităţii publice.

Înștiințează Tribunalul că neadoptarea unei hotărâri de consiliu faţă de solicitarea reclamantelor din prezenta cauză încalcă vădit dispoziţiile art. 56 alin. (7) din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, conform căruia: „(7)În termen de maximum 45 de zile de la finalizarea dezbaterii publice şi înaintarea expunerii de motive elaborate de primar/preşedintele consiliului judeţean şi a raportului de specialitate elaborat de către arhitectul-şef, consiliul judeţean sau local are obligaţia să emită o hotărâre prin care aprobă sau respinge documentaţia de amenajare a teritoriului sau urbanism.”



S-au invocat pe parcursul procesului, de către pârâţi, o serie de aspecte legate de: avizarea nefavorabilă a planului urbanistic de detaliu de către Comisia tehnică de urbanism şi amenajare a teritoriului din data de 03.08.2018; raportul nefavorabil al Comisiei de specialitate nr. 2 – de organizare şi dezvoltare urbanistică; iniţierea unui chestionar prin care cetăţenii Municipiului Constanţa au fost invitaţi ca în perioada 28.01.2019 – 08.02.2019 să-şi exprime punctul de vedere cu privire la acest plan urbanistic de detaliu ş.a..

Or, aceste aspecte nu pot fi analizate direct de către instanţa de contencios administrativ ci trebuie să fundamenteze decizia autorităţii publice, aspect care nu rezultă din niciun înscris în lipsa oricăror menţiuni din procesul-verbal de şedinţă dar şi a unei hotărâri de respingere care să facă trimitere în preambul la operaţiunile administrative premergătoare şi temeiurile juridice pe care se întemeiază această soluţie.

 Aceasta cu atât mai mult cu cât, aşa cum se arată chiar în întâmpinare (fila 139, vol. III), cu trimitere la punctul de vedere în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului al Comisiei tehnice de urbanism şi amenajarea teritoriului din data de 03.08.2018, din punct de vedere legal documentaţia prezentată de reclamante avea toate avizele solicitate prin certificatul de urbanism dar s-a considerat că nu este oportună avizarea favorabilă a planului urbanism prezentat.

Or, consiliul local era obligat să adopte o hotărâre de respingere prin care să justifice de ce nu este oportună aprobarea unui astfel de plan urbanistic, în cazul în care a înţeles să îşi însuşească acest punct de vedere – aspect care, conform celor arătate, nu se regăseşte în niciun document care să poată fi atribuit pârâtului.
 În aceeaşi ordine de idei, proiectul de hotărâre iniţiat de Primarul Municipiului Constanţa, contrar punctului de vedere susţinut în şedinţa consiliului local din 28.02.2019, este unul de aprobare a Planului urbanistic de detaliu în cauză deşi în preambul sunt invocate înscrisuri emise de compartimentele de specialitate nefavorabile acestui proiect, aceleaşi înscrisuri la care se face referire în întâmpinare tot în sensul soluţiei de respingere a solicitării reclamantelor.

Or, cu atât mai mult era imperios necesară concretizarea modului de soluţionare a acesteia într-o hotărâre de consiliu motivată, care să denote o abordare coerentă a acestei chestiuni, astfel încât instanţa de contencios administrativ să poată  efectua analiza de legalitate.
Aşa cum s-a stabilit în mod constant, se impune ca actul administrativ să conţină  elementele de fapt care să permită, pe de o parte, destinatarilor să cunoască şi să evalueze temeiurile deciziei, iar pe de altă parte, să facă posibilă exercitarea controlului de legalitate. Nemotivarea actului administrativ reprezintă o cauză de nulitate a acesteia, întrucât obligaţia motivării actului reprezintă o cerinţă de legalitate, acceptată atât pe plan intern, cât şi la nivel comunitar, constituind o garanţie împotriva arbitrariului puterii publice, impunându-se mai ales în cazul actelor prin care se suprimă drepturi sau situaţii juridice individuale.

În acest sens este şi jurisprudenţa comunitară, în cadrul căreia se reţine că motivarea trebuie să fie adecvată actului emis şi trebuie să prezinte de o manieră clară şi univocă algoritmul urmat de instituţia care a adoptat decizia atacată, astfel încât să le fie permis persoanelor vizate să stabilească motivarea măsurilor şi de asemenea să permită instanţelor să efectueze revizuirea actului.

Contrar susţinerilor pârâtului, o detaliere a motivelor este necesară şi atunci când instituţia emitentă dispune de o largă putere de apreciere, căci motivarea conferă actului transparenţă, particularii putând verifica dacă actul este corect fundamentat şi în acelaşi timp permite exercitarea de către instanţe a controlului jurisdicţional.

Or, în speţă, nu numai că nu se pot decela motivele pentru care proiectul de hotărâre analizat a fost respins, dar pârâtul nici nu şi-a respectat obligaţia legală de a emite un act administrativ prin raportare la solicitarea reclamantelor.

În lipsa oricărei motivări a respingerii proiectului de hotărâre menţionat, din care să rezulte că aceasta nu a avut un caracter arbitrar ci a fost justificată de motive de nelegalitate sau de oportunitate, nu pot fi primite niciun fel de apărări din această perspectivă, formulate de pârât în cadrul prezentului demers judiciar, nefiind admis ca motivarea unui act administrativ, fie el tipic sau asimilat, să se realizeze în cadrul unei întâmpinări sau al celorlalte apărări de pe parcursul procesului.

În drept, reţine Tribunalul relevanţa următoarelor dispoziţii din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ:
Art. 2 alin. 1 lit. i) „refuz nejustificat de a soluţiona o cerere - exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinţei de a nu rezolva cererea unei persoane; este asimilată refuzului nejustificat şi nepunerea în executare a actului administrativ emis ca urmare a soluţionării favorabile a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile;” şi lit. n) „exces de putere - exercitarea dreptului de apreciere al autorităţilor publice prin încălcarea limitelor competenţei prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor;”
Art. 8 al. 1: „partea vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulţumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanţa de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate şi, eventual, reparaţii pentru daune morale. De asemenea se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi cei care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluţionarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluţionare a unei cereri, precum şi prin refuzul de efectuare a unei anumite operaţiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim. Motivele invocate în cererea de anulare a actului nu sunt limitate la cele invocate prin plângerea prealabilă”.

Art. 18 al. (1): „Instanţa, soluţionând cererea la care se referă art. 8 alin. (1), poate, după caz, să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operaţiune administrativă”.

Pentru considerentele de fapt şi de drept expuse, Tribunalul apreciază că pârâtul Consiliul Local al Municipiului Constanţa s-a manifestat cu exces de putere, în sensul art. 2 alin. 1 lit. n) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Cu toate acestea acţiunea reclamantelor va fi admisă numai în parte, în sensul că pârâtul va fi obligat să să soluţioneze cererea reclamantelor, respectiv să adopte o hotărâre de aprobare sau respingere cu privire la solicitarea reclamantelor de aprobare a Planului urbanistic de detaliu – construire imobil S+D+P+5-6E – locuire colectivă cu comerţ la D+P, str. Mircea cel Bătrân nr. 47A, investitor Black Waters SA.

Astfel, în condiţiile în care pârâtul nu a înţeles să îşi respecte obligaţia legală de a adopta o hotărâre motivată privind solicitarea reclamantelor, instanţa nu poate pronunţa o sentinţă prin care să analizeze pe fond această solicitare, în sensul stabilirii dacă sunt întrunite condiţiile pentru aprobarea documentaţiei de urbanism menţionate întrucât, astfel, s-ar substitui autorităţii administrative competente a analiza cererea solicitantelor atât din perspectiva condiţiilor de legalitate cât şi al celor de oportunitate.

Tribunalul are în vedere în acest sens atribuţiile legale ale consiliului local care, conform art. 25 din Legea nr. 351/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul,  coordonează şi răspunde de întreaga activitate de urbanism desfăşurată pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale.

În altă ordine de idei, întrucât prin încheierea din data de 20.12.2019 instanţa a admis excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere având ca obiect anularea procesului-verbal din data de 28.02.2019 precum şi excepţia prematurităţii capetelor de cerere nr. 3 şi 4 având ca obiect obligarea pârâtului Primarul Municipiului Constanţa la emiterea certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire, instanţa va respinge aceste capete de cerere ca inadmisibil şi, respectiv, premature.

În ceea priveşte cheltuielile de judecată pretinse în cauză, faţă de soluţia pronunţată de admitere în parte a cererii de chemare în judecată şi văzând dispoziţiile art. 453 alin. 2 C.pr.civ.,  instanţa va respinge cererile formulate de părţi sub acest aspect. Instanţa are în vedere din această perspectivă şi împrejurarea că reclamantele au solicitat obligarea pârâtului doar la plata onorariilor de expert achitate în cauză, or, expertizele efectuate în cauză nu fundamentează soluţia astfel pronunţată şi deci nu se justifică această solicitare.

Pentru aceste motive, în numele legii, respinge capătul de cerere având ca obiect anularea procesului-verbal din data de 28.02.2019, ca inadmisibil.
Respinge capetele de cerere având ca obiect obligarea pârâtului Primarul Municipiului Constanţa, la emiterea certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire, ca premature.

Admite în parte cererea reclamantelor Black Waters SRL, iar terenul aparţine Anei Rodica Stăiculescu , formulată în contradictoriu cu pârâtul Consiliul local al Municipiului Constanţa, cu sediul în Constanţa.  Obligă pârâtul să adopte o hotărâre motivată de aprobare sau respingere cu privire la solicitarea reclamantelor de aprobare a Planului urbanistic de detaliu – construire imobil S+D+P+5-6E – locuire colectivă cu comerţ la D+P, situat pe strada Mircea cel Bătrân nr 47A, investitor SC Black Waters SA. Respinge cererile părţilor privind cheltuielile de judecată, ca neîntemeiate. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la Tribunalul Constanţa. Pronunţată astăzi, 04.05.2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei”, se arată în motivarea instanței.
 
Despre Black Waters SA  

Firma are sediul social pe bd. Alexandru Lăpușneanu nr. 104A, într-un apartament, fiind fondată în anul 2014.
 
Capitalul social este de 90.000 lei, iar acționari sunt Remus-Alfredo Budur – 40%, Ioan-Claudiu Dobre – 10%, Ștefan Bănculescu – 5%, Gheorghe Lisandru – 45%. Administrator este Ștefan Bănculescu. Firma are ca principală activitate – Activități de servicii anexe transportului pe apă, conform codului CAEN.
 
Ca puncte de lucru, firma a raportat următoarele: Municipiul Mangalia, intrarea Portului nr. 1, Hala Construcții corp nave din incinta Șantierului Naval Mangalia SA Oraș Năvodari, în Portul Midia Sat Ostrov – teren albie minoră a fluviului Dunărea, în suprafață de 40.169 mp – contract din 2019 (reînoit în 2021 pentru 25.547,48 lei/an) Sat Ostrov – teren extravilan în suprafață de 24.157 mp, parcela 1847, închiriat în iunie 2022 Municipiul Constanța – 150 mp, Port Constanța Năvodari – Port Midia Năvodari, Clădire administrativă
 
Pentru anul 2021, firma a raportat 31 de salariați, la o cifră de afaceri de 4.017.423 lei, cu un profit net de 25.094 lei.

În 2022, cifra de afaceri a fost de 4,146,671 lei cu un profit de -2,058,295 lei și 29 de angajați.
Comparativ cu anul anterior, compania a înregistrat o creștere a cifrei de afaceri cu 3.22%, potrivit www.termene.ro.
 

Istoric firmă  

În anul 2014, firma a fost fondată cu sediul pe bulevardul Alexandru Lăpușneanu nr. 175, fiind Black Waters SRL, la momentul acela. Capitalul social era de 200 lei, iar fondatori au fost Sburlan George și Anca Paulina Stamate, fiecare cu 50%.
 
În septembrie 2015, Black Waters își schimbă forma juridică din SRL în SA, de tip deschis, cu acțiuni la purtător. Valoarea unei acțiuni a fost de 900 lei. Stamate Anca Paula a majorat capitalul social cu 800 lei, iar George Sburlan l-a majorat cu 29.200 lei. Totodată, s-a retras din funcția de administrator Anca Paulina Stamate și a fost numit Sburlan George. Totodată, la aceeași dată, s-a schimbat sediul social, din Constanţa, bd. Alex. Lăpuşneanu nr. 175A,  în Constanţa, str. Ştefan cel Mare nr. 2.

În data de 19 iunie 2017, George Sburlan se retrage din funcția de administrator și este numit Daniel Constantin Moraru administrator. Ulterior, în anul 2020, în februarie, s-a decis retragerea din funcția de administrator a lui Moraru Daniel Constantin și numirea, pentru 4 ani, a lui Ștefan Bănculescu.
 
Daniel Constantin Moraru a fost președintele filialei PER, dar și candidat pentru președinția Consiliului Județean Constanța.

În luna decembrie 2020, acționarii Lisandru Gheorghe și Ștefan Bănculescu au decis conversia acțiunilor la purtător emise de societate în acțiuni nominative.
 
În anul 2021, firma și-a schimbat sediul social pe bulevardul Alexandru Lăpușneanu nr. 104A.
  
Credit investiții  

Adunarea generală a acționarilor societății Black Waters SA a decis, în vara 2021, contractarea unui credit de investitii în suma de 1.720.000 lei în cadrul programului IMM Invest, de la Banca Românească SA.

În cadrul ședinței din luna iulie 2022, acționarii Ștefan Bănculescu și Gheorghe Lisandru au mai decis  garantarea creditului ipotecă legală mobiliară asupra ansamblului de 3 nave achiziționate din credit, respectiv: a) ambarcațiune împingător  înmatriculată la Căpitănia Portului fabricație 1970, construită în șantierul Naval Giurgiu, conform atestat de bord nr. 0003774 emis la data de 25.09.2019 de Ministerul Transporturilor prin Autoritatea Navală; b) barjă înmatriculată la Căpitănia Portului conform atestat de bord nr. 0003773 emis data de 25.09.2019 de Mininisterul Transporturilor prin Autoritatea Navală; c)barjă înmatriculată la Căpitania Portului Constanța, an fabricatie 1987, conform atestat de bord nr. 0006642 emis la data de 25.09.2019 de Mininisterul Transporturilor prin Autoritatea Navală. Garanție emisă de FNGCIMM cadrul Programului IMM INVEST, în procent de maximum 80% din valoarea creditului este în suma de 1.376.000 lei.
  
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
 
Poarta Mare a Cetăţii Tomis, salvată de CLM! S-a deschis Cutia Pandorei! Primăria vrea să recupereze şi să pună în valoare toate siturile arheologice din Constanţa
 
 Primăria Constanţa a lansat sondajul de opinie privind oportunitatea investiţiei din apropierea Porţii Mari a Cetăţii Tomis (documente)
 
Decizie istorică la Constanța „Se recomandă întregirea terenului aferent monumentului istoric prin expropriere (...) și punerea în valoare a Porții Mari a Cetății Tomis“! (documente)
 
Poarta Mare a Cetăţii Tomis Investitorul Black Waters SRL şi proprietarul terenului, Ana Rodica Stăiculescu, scrisoare deschisă către primarul Făgădău (document)
 
Bogdan Huţucă, interpelare către ministrul Culturii pentru protejarea monumentului Poarta Cetății Tomis. „Nu mai avizați distrugerea istoriei Constanței!“
 
Constănţeanul supărat Reprezentanţii Asociaţiei de Proprietari MK2 din Constanţa, revoltaţi de ideea unei investiţii lângă Poarta Mare a Cetăţii Tomis
 
Raportul de consultare a PUD-ului iniţiat de Black Waters SRL, publicat de municipalitate Bloc de şase etaje pe strada Mircea cel Bătrân, deasupra plajei Modern (galerie foto+document)
 
De la transport pe apă, la imobiliare Imobil de şase etaje, ridicat de Black Waters SA pe strada Mircea cel Bătrân (document)