Dosar de retrocedare vechi de 24 de ani Recurs la Curtea de Apel pentru terenul de 25.000 mp de pe Șoseaua Mangaliei

• Termen important astăzi la Curtea de Apel Constanța în dosarul privind restituirea terenului de pe Șoseaua Mangaliei.
• Primăria Constanța contestă hotărârea prin care proprietarele au obținut restituirea în natură

Curtea de Apel Constanța judecă astăzi, 17 noiembrie 2025, de la ora 9:00, pe completul RC4, recursul declarat de Primarul Municipiului Constanța, Vergil Chițac, de UAT Constanța și de Consiliul Local Constanța în dosarul nr. 7440/118/2022, cauză ce are ca obiect aplicarea Legii 10/2001 privind restituirea imobilelor preluate abuziv. Recursul pune în discuție legalitatea hotărârii pronunțate de Tribunalul Constanța pe 17 iunie 2025, prin care instanța de fond a dispus restituirea în natură a unui teren amplu situat pe Șoseaua Mangaliei și a anulat dispoziția emisă de Primărie în procedura administrativă.
 

Procesul se află într-un stadiu avansat, fiind deja parcursă faza fondului și cea a apelului, ambele soluționate în favoarea reclamantelor. La Curtea de Apel, părțile se prezintă în următoarea formulă: Apostolescu Monica și Mureșan Manuela Romanita, în calitate de intimați-reclamante, reprezentate de avocatul Bogdan Marian Pavel, iar de cealaltă parte Primarul Municipiului Constanța, Consiliul Local și UAT Constanța, toți în calitate de recurenți-pârâți, reprezentați de avocatul Coconi Tasy. Recursul a fost declarat la data de 24 iulie 2025, imediat după pronunțarea hotărârii primei instanțe.
 

Tribunalul Constanța a dispus restituirea în natură a terenului și a sancționat Primăria pentru soluționarea greșită a notificării depuse în baza Legii 10/2001

În hotărârea pronunțată la 17 iunie 2025, Tribunalul Constanța a admis acțiunea formulată de Apostolescu Monica și Mureșan Manuela Romanita și a decis anularea dispoziției emise de Primăria Constanța în anul 2022, dispoziție care respinsese cererea de restituire formulată de cele două reclamante. Instanța a obligat primarul să emită o nouă dispoziție prin care să dispună restituirea în natură a imobilului situat pe Șoseaua Mangaliei, teren revendicat încă din anul 2001.
 

Tribunalul a reținut că reclamantele au depus, pe parcursul procedurii administrative, o documentație completă prin care au demonstrat calitatea lor de persoane îndreptățite. Instanța a arătat că acestea au adus dovezi privind dreptul de proprietate al autorului lor, George C. Petcu, care a dobândit încă din anul 1889 imobilul situat pe Șoseaua Mangaliei, pe atunci numerotată ca nr. 58. Documentele vechi – acte de vânzare-cumpărare, certificate de moștenitor, acte de stare civilă și înscrisuri privind preluarea abuzivă – au fost considerate ca având valoare probatorie suficientă. Totodată, tribunalul a constatat că Primăria nu a analizat corect dosarul administrativ și nici nu a soluționat în termen rezonabil notificarea depusă, deși aceasta fusese formulată încă din 2001, fără un răspuns efectiv mai bine de două decenii.
 

Instanța a obligat, totodată, Primăria Constanța să achite reclamantelor suma de 12.000 de lei, reprezentând cheltuieli de judecată, din care 2.000 lei onorariu expert și 10.000 lei onorariu avocațial. Hotărârea a fost declarată executorie, însă a putut fi atacată în recurs, conform legislației speciale din domeniul retrocedărilor.

Terenul revendicat: un imobil de aproximativ 25.000 mp, situat în zona Șoseaua Mangaliei nr. 92–102

Potrivit documentelor depuse în instanță, terenul pentru care s-a solicitat restituirea în natură este unul cu o suprafață semnificativă, estimată la circa 25.000 de metri pătrați. Acesta face parte din vechiul patrimoniu al familiei Petcu și este localizat în zona Șoseaua Mangaliei – un areal urban intens disputat în ultimele decenii, în contextul numeroaselor retrocedări și schimbări de regim juridic. Deși notificarea inițială din 2001 menționa nr. 58, expertiza topografică și actele suplimentare depuse în 2011 au precizat că imobilul corespunde poziționării actuale din zona numerelor 92–102.
 

Reclamantele au arătat în fața tribunalului că terenul a fost preluat abuziv în perioada regimului comunist și ulterior trecut în administrarea autorităților locale, iar în unele perioade a fost folosit sau concesionat fără consultarea moștenitorilor. Instanța de fond a arătat în motivare că legea permite depunerea de acte suplimentare pe parcursul soluționării administrative, astfel că Primăria nu putea invoca tardivitatea completărilor aduse după 2001.
 

Poziția Primăriei Constanța: recurs pentru anularea hotărârii și menținerea dispoziției administrative inițiale

În recursul depus la Curtea de Apel, Primăria Constanța și celelalte autorități locale contestă integral hotărârea Tribunalului. Primăria susține că reclamantele nu ar fi făcut dovada completă a calității de persoane îndreptățite, argumentând că ar lipsi elemente esențiale din lanțul succesoral și că identificarea imobilului ar fi neclară sau schimbată față de notificarea inițială. De asemenea, recurenții au invocat faptul că anumite înscrisuri ar fi fost depuse tardiv, iar instanța de fond ar fi interpretat greșit legislația aplicabilă.
 

Autoritățile cer Curții de Apel Constanța casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare sau, în subsidiar, respingerea acțiunii reclamantelor ca neîntemeiată, menținând dispoziția administrativă contestată.

Ce va decide Curtea de Apel? Un caz cu impact major asupra patrimoniului municipiului

Deznodământul recursului de astăzi poate avea consecințe importante asupra patrimoniului municipiului Constanța, întrucât terenul revendicat are o suprafață considerabilă și este situat într-o zonă urbană cu potențial economic ridicat. Dacă Curtea de Apel va menține soluția Tribunalului Constanța, Primăria va fi obligată să emită o dispoziție de restituire în natură, ceea ce ar presupune transmiterea efectivă a terenului către moștenitoare.
 

În schimb, dacă recursul va fi admis, cauza se poate întoarce pe rolul tribunalului pentru rejudecare, iar procedura poate fi prelungită cu încă un ciclu procesual. Până la pronunțarea Curții, părțile își prezintă concluziile într-un litigiu cu istoric de peste douăzeci de ani, început printr-o simplă notificare administrativă depusă în temeiul Legii 10/2001 și transformat treptat într-unul dintre cele mai complexe dosare de retrocedare din municipiu.