Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
01:09 30 11 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Reședința Regală din Constanța. Clădirile ce odinioară găzduiau regii adăpostesc acum dosare, justițiabili și magistrați

ro

15 Oct, 2020 00:00 2397 Marime text
  • Puțini sunt însă ce care știu că locul unde acum oamenii încearcă să își găsească dreptatea în conflictele comerciale este, de fapt, locul de unde familia regală admira marea și Portul Constanța.
  • Tribnalul Constanța, Judecătoria Constanța și Cercul Militar Constanța făceau parte din Reședința Regală, fiind incluse în Lista Monumentelor Istorice din Constanța.
  • În urmă cu aproape o sută de ani, în 1922, Regele Ferdinand și Regina Maria renunță oficial la Palatul Regal din Constanța, iar clădirea intră în administrarea Ministerului Justiției.
Pași grăbiți, robe gri sau negre ce foșnesc ușor, purtate prin holi sau sălile de judecată, zâmbete ce încununează chipurile oamenilor, mape grele, burdușite cu acte, dar și mii de dosare, alfate în sălile de ședință, în arhive, ori pe birourile judecătorilor. Astfel poate fi zugrăvit, în doar câteva imagini, Tribunalul Constanța.
Puțini sunt însă ce care știu că locul unde acum oamenii încearcă să își găsească dreptatea în conflictele comerciale este, de fapt, locul de unde familia regală admira marea și Portul Constanța, în plină dezvoltare, la începutul anilor 1900.
Tribunalului i se alătură clădirea Judecătoriei Constanța, loc al disputelor civile și penale, care, la început de secol trecut, făcea parte din ansamblul Reședinței Regale din Constanța, împreună cu clădirea Cercului Militar Constanța (fosta Prefectură).
Toate cele trei clădiri sunt incluse în Lista Monumentelor Istorice din Constanța.
Astfel, Tribunalul Constanța (fosta Reședință Regală) are codul CT-II-m-A-02587 și este datat 1904-1906, Judecătoria Constanța (fostul Tribunal) are codul CT-II-m-A-02585 și este datată 1908-1912, iar Cercul Militar Constanța (fosta Prefectură) are codul CT-II-m-A-02586, datarea fiind din 1903-1904.

„Ansamblu neconsemnat ca atare în Lista Monumentelor Istorice“


În Memoriul Tehnic privind executarea lucrărilor de intervenții urgente la Tribunalul Constanța și Judecătoria Constanța, întocmit de arhitectul George Bogdan Teodorescu, se arată faptul că „cele două imobile fac parte dintr-un ansamblu neconsemnat ca atare în LMI, împreună cu clădirea Cercului Militar Constanța“.
Conform aceleiași surse, „ansamblul este simetric în raport cu Reședința Regală, retrasă în curte, spre strada Vasile Canarache, celelalte două clădiri, aproape identice, fiind așezate de o parte și de alta, la aliniamentul stradal  al străzii Traian“.
Clădirile sunt construite în stil Secession, potrivit arhitectului George Bogdan Teodorescu.
Conform Memoriului Tehnic citat anterior, istoria celor trei clădiri cuprinde inclusiv schimbări radicale.
Astfel, proiectul inițial, datat din 1892 sau la scurtă vreme după aceea, cuprinde doar o singură clădire – palatul administrativ.

Terenul, achiziționat de la Direcțiunea drumurilor de fier


În 1896, se arată în documentul citat, arhitectul Alexandru Baicoianu este chemat de la București pentru modificări: „locul ipotetic de amplasare este terenul vechiului Conac de pe strada Traian, colț cu strada Sulmona și strada C.A. Rosetti. Ulterior, pe acest loc s-a construit actualul Colegiu Mihai Eminescu“.
În 1898, arhitectul Alexandru Săvulescu reface proiectul imobilului destinat prefecturii pentru amplasamentul din strada Traian, iar în componența sa intră și apartamentele regale.
Abia după alți patru ani, conform sursei citate, se reia intenția de construire și se fizează locația definitiv, prin achiziționarea terenului de la Direcțiunea drumurilor de fier.
În 1903 se obțin avizele pentru cele două construcții: palatul administrativ urma să aibă în alcătuirea sa reședința prefectului, iar antrepriza a fost adjudecată de inginerul arhitect Titus Cănănău, conform sursei citate.
Totuși, ulterior această decizie este anulată, iar arhitectul Daniel Renard este cel căruia i se oferă posibilitatea regândirii construcției rezidențiale din mijloc.
În Memoriul Tehnic este citat ziarul „Secolul“, din București, care, în 1903, descria lucrările de la Constanța: „În fine, ca un complement al lucrărilor expuse pân`aici, este palatul administrativ, tribunalul și reședința prefectorală, ce se vor construi lângă gară, în fața portului – palatul administrativ și al tribunalului, formând două corpuri de clădire egale și simetrice, separate printr-o curte interioară, iar reședința prefectorală va fi în fața acestor două clădiri, având una dintre cele mai frumoase vederi la mare“.

Astfel, în 1906, clădirea Palatului Regal din Constanța este finalizată.

Reședință a feldmareșalului


Însă, după doar zece ani de la inaugurare, în 1916, la momentul ocupării Dobrogei de către trupele germane, bulgare și otomane, Palatul Regal din Constanța devine reședința oficială a feldmareșalului Mackensen și sediul central al administrației militare germane a provinciei, conform sursei citate.
În urmă cu aproape o sută de ani, în 1922, Regele Ferdinand și Regina Maria renunță oficial la Palatul Regal din Constanța, iar clădirea intră în administrarea Ministerului Justiției.
Pe dta de 16 septembrie 1923, aceasta este inaugurată ca nou sediu al Curții de Apel Constanța.
Conform sursei citate, în perioada 1941 – 1944 clădirea este transformată în sediu -administrativ al comandamentului militar român, odată cu intrarea României în al Doilea Război Mondial.

Imobil rechiziționat de Armata Roșie


În luna septembrie 1944, imobilul este rechiziționat de Armata Roșie, care îl va administra până la plecarea sa, în 1958.
Din anul 1958, clădirea îndeplinește diferite funcții, potrivit Memoriului Tehnic citat. Astfel, aceasta este, pe rând, Atelier de proiectare, Casă a Pionierilor și depozit al Muzeului de Artă, începând din anul 1977.
În luna martie 1990, vechea reședință a Regelui Carol I și a Reginei Elisabeta a devenit, din nou, sediu al Tribunalului Constanța, în urma unei decizii a Primăriei Constanța.
În prezent, reprezentanții Tribunalului Constanța au demarat un proiect ce vizează efetuarea de lucrări de intervenție pentru stoparea sau încetinirea degradării accelerate a fațadelor, atât pentru clădirea Tribunalului, cât și pentru cea a Judecătoriei Constanța.
 
Citește și:

Organizată de Comunitatea Elenă „Elpis“:
Galeria fotografică „Constanţa - Reşedinţă a Familiei Regale a României“, în faţa Tribunalului (galerie foto)


 

Ti-a placut articolul?

Comentarii